Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Ştefan Lăpădat. Va urma domnul Petre Posea.

Domnul Ştefan Lăpădat:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi.

Declaraţie politică intitulată: "Restrângerea pădurilor - pericol pentru habitatul uman",

Pădurile, acest patrimoniu vital al umanităţii de o mare valoare economică, ecologică şi istorică, au constituit condiţia primară pentru apariţia, menţinerea şi dezvoltarea omului. Tot ce ţine de acest tezaur naţional, arborii, arbuştii, fructele, animalele, florile, solul şi apele trebuie protejate şi exploatate la modul raţional, pentru realizarea unui echilibru în relaţia cu omul.

În România s-a creat un raport defavorabil între întinderea suprafeţelor forestiere şi creşterea consumului produselor pe bază de lemn, precum şi a cerinţelor la export, prefigurându-se un deficit de masă lemnoasă. Ca urmare a despăduririlor masive şi a tăierilor iraţionale, au apărut dezechilibre climatice şi hidrologice, iar în zonele populate, aerul devine tot mai insuportabil.

Prin Legea fondului funciar, nr.18/1991, s-a trecut la retrocedarea pădurilor către proprietarii de drept care, potrivit Codului silvic, Legea nr.26/1996, au obligaţia să asigure paza acestora împotriva furturilor de arbori, precum şi altor fapte care pot să genereze pagube. Astfel, din totalul de 356.000 de hectare păduri retrocedate, 20.000 de hectare au fost defrişate în totalitate, restul fiind în stadiu avansat de degradare.

Judeţul Mehedinţi nu face excepţie de la situaţia generală de distrugere a fondului forestier, unde au fost defrişate abuziv 1122,70 hectare şi brăcuite 1347,20 hectare, din totalul de 156.900 hectare existente în anul 1991, procentul distrugerii fiind de 7,2%, comparativ cu anul 2002, când suprafaţa pădurilor s-a diminuat la 145.586 de hectare.

În consens cu declaraţia ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului, domnul Ilie Sârbu, Regia Autonomă a Pădurilor a încheiat peste 900 de contracte pentru asigurarea pazei a 20.000 de hectare de pădure aparţinând persoanelor fizice şi a 840.000 de hectare de pădure care au trecut în proprietatea persoanelor juridice, primării, obşti, composesorate. Deocamdată, suntem la capitolul declaraţii şi contracte, dar sursele de finanţare care sunt? Aşteptăm fapte, că de vorbe ne-am săturat!

Să sperăm că cele 3 milioane de dolari oferite de Banca Mondială Regiei Naţionale a Pădurilor pentru împădurirea a 6.000 de hectare de terenuri degradate în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Brăila, Galaţi, Ialomiţa, Tulcea şi Vaslui, vor fi investite conform Acordului de reţinere a dioxidului de carbon, în contextul Protocolului de la KYOTO, adoptat în 1997, privind tranzacţiile cu aer curat.

În concluzie, dacă defrişările haotice nu se opresc, spălarea solurilor de pe versanţii montani şi ai dealurilor, precum şi deşertificarea regiunilor afectate vor constitui procese ireversibile, cu repercusiuni grave pentru dezvoltarea economică şi nu în ultimul rând pentru existenţa umană.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.