Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul Adrian Moisoiu. Va urma domnul Victor Bercăroiu. Domnii deputaţi Nicu Spiridon, Anton Miţaru şi doamnele Constanţa Popa şi Lia Olguţa Vasilescu au depus la secretariat declaraţiile.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mea de astăzi se intitulează "Ce-l doare şi nu declară domnul deputat Borbely".

Marţi, 23 martie a.c., domnul deputat Borbély László a avut o intervenţie pe tema evenimentelor din 19 - 20 martie 1990 de la Târgu-Mureş.

Dat fiind prezentarea tendenţioasă a acestora, ca târgumureşan, consider că am obligaţia de a da un răspuns care să repună adevărul la locul său!

Ce declară domnia Sa?

1. Că în 1986, în structura etnică a populaţiei din Tg.Mureş erau circa 62% maghiari.
2. Face referire la o manifestare paşnică (?!) organizată de comunitatea maghiară, "... o procesiune de circa 100.000 de oameni, care fără să scoată un cuvânt au defilat cu o carte şi o lumânare în mână ...".
3. Că: "În ianuarie şi februarie 1990, au fost valuri de diversiune, în care s-a vehiculat ideea că maghiarii ar dori ruperea Ardealului, că i-ar goni pe copiii români din şcoli şi alte asemenea scorneli ..."
4. Că la Târgu-Mureş: "... Bilanţul a fost tragic: 6 morţi, circa 300 de răniţi. ..."

În dorinţa de a fi punctual am să răspund, comentând pe scurt ce îl doare şi mai ales nu declară domnul Borbély László!

1. Deşi se consideră că face parte din grupul udmr-iştilor "moderaţi", pe domnul deputat îl deranjează faptul că în conformitate cu recensământului din anul 2002, procentul etnicilor maghiari în Tg.Mureş a scăzut la 46,7%, în timp ce românii sunt astăzi într-un procent de 50,4%. Întrebarea dânsului: cum a îndrăznit regimul comunist să ducă o politică demografică care a prevăzut mutarea a circa 7200 de familii de români, adică circa 21.000 de persoane, îşi găseşte răspunsul într-o situaţie similară - reclamată de udemeriştii "radicali" privind schimbarea raportului etnic în Covasna prin stabilirea unei unităţi de jandarmi? Ce sunteţi domnule deputat: "moderat" sau "radical"? Sau de la caz la caz ...!

2. De unde 100.000 de oameni la o procesiune, când întreaga populaţie maghiară a municipiului era la acea dată, inclusiv bebeluşii, de 84.000 ?

3. Oare diversiuni sau scorneli se numesc linşarea maiorului Aurel Agache la Târgu Secuiesc, omorârea bestială a plutonierului Liviu Cheuchişan la Dealu şi a lt.col. Dumitru Coman la Odorheiu Secuiesc, maltratarea a 104 ofiţeri şi subofiţeri de miliţie şi securitate, distrugerea parţială sau totală a 38 de posturi de poliţie, arborarea steagului ungar şi distrugerea celui românesc, intonarea imnului Ungariei, devastarea şi profanarea unor biserici ortodoxe (Valea Izvoarelor) şi monumente cu semnificaţii istorice (Avram Iancu, Nicolae Bălcescu), acţiuni de separare în domeniul învăţământului (caracterizate prin alungarea profesorilor şi părăsirea forţată a şcolilor de către elevii români în cursul anului şcolar), alungarea de la locurile de muncă a mulţi ingineri, tehnicieni, muncitori sub pretextul că sunt "vătraşi", înlocuirea numelor de instituţii, străzi, unităţi de învăţământ sau chiar a bornelor de kilometraj şi câte altele?

Îmi aduc aminte de cele declarate de Mátyás Szürös, preşedintele interimar al Ungariei, la 15 martie 1990, care parcă ar fi copiate din programul U.D.M.R.: "Nu văd nici o posibilitate de a scrie o nouă filă în istoria relaţiilor ungaro-române, până când nu se vor realiza, pentru maghiarii din România, următoarele: drepturi individuale şi colective, autonomie şi autoguvernare comunitară, (...) învăţământ autonom în limba maghiară (...)", iar în final "Le transmit să profite de noile posibilităţi, să se mobilizeze şi să se organizeze. Noi le putem oferi, de aici, în primul rând un ajutor moral şi politic, dar şi unul de altă natură. În sfârşit, cel mai important lucru este ca maghiarimea din Ardeal să-şi făurească singură destinul. Acest lucru poate fi sprijinit din afară, dar trebuie demarat din interior ..."

Iată pentru ce udmr-iştii aveau nevoie de un pogrom antimaghiar care să necesite forţe internaţionale de pacificare, de tip Kosovo, sau măcar o stigmatizare durabilă a României pentru instrumentarea măcar a unor scenarii de tip regional. Ce conta că va curge sânge? Scopul scuză mijloacele! Unde trebuia regizat acest pogrom? Acolo unde densitatea de români l-ar fi putut justifica. De aceea a fost înscenat la Târgu-Mureş, şi nu la Miercurea Ciuc sau în altă parte.

Acuz U.D.M.R.-ul de organizarea aşa zisului "pogrom antimaghiar" în 20 martie 1990 la Târgu-Mureş, când în Piaţa Trandafirilor au fost strânşi aproximativ 30.000 de unguri, care trebuiau să fie "pogromizaţi" de nici 2.000 de români paşnici. Şi deoarece aceştia nu vădeau intenţia de a ataca, s-au dat telefoane anonime la Hodac, Ibăneşti şi alte localităţi de pe Valea Gurghiului care avertizau că la Târgu-Mureş, românii sunt omorâţi de unguri şi să vie să-i salveze! Cine a chemat echipa televiziunii irlandeze şi a instalat-o să filmeze exact în dreptul liniei de demarcaţie între cele două tabere? Ce fel de "pogrom" este acela în care un grup de 100-200 de ţărani din Hodac şi Ibăneşti neînarmaţi "pogromizeză" un adversar de peste 150 de ori mai numeros, înarmat cu bâte "tip" şi lanţuri cu bile. De ce nu s-au găsit secvenţe filmate în care românii îi căsăpesc pe unguri? Cum se explică faptul că printre victimele celor care îi fugăreau pe români s-a aflat şi "ungurul" (cu pulover verde) Mihăilă Cofariu?

4. Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte drept pogrom "Ucidere în masă a membrilor unui grup naţional minoritar, organizată de elemente naţionaliste, şovine". De aceea întreb: Ce fel de ucidere în masă a membrilor unui grup naţional minoritar este aceea în care marea majoritate a victimelor au provenit din rândul românilor? Concluzia raportorilor neutri de la "Helsinki Watch" a fost că nu s-a putut stabili cine a recurs primul la violenţă. Dar la trei luni după evenimente, Szöcs Géza, la primul Congres Naţional al U.D.M.R. declara "Târgu-Mureş n-a fost o înfrângere, ci o victorie, n-a fost un sfârşit, ci un început"!? Mai este ceva de spus?

De la acest microfon, am promovat în repetate rânduri buna convieţuire care trebuie să existe între români şi maghiari Aveţi dreptate, domnule Borbély, este nevoie de iertare, dar această iertare trebuie să o dăm noi, românii! Şi mai ales să nu uităm aceasta, aşa după cum am uitat de atâtea ori în cursul istoriei ...Loialitatea faţă de statul român se dovedeşte în primul rând prin respectarea Constituţiei, a integralităţii teritoriului său şi însuşirea a ceea ce românii au mai sfânt: limba română!

Chezaşul bunei convieţuiri poate fi numai Partidul România Mare!

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mulţumesc.