Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Până când domnul preşedinte al Senatului îşi va relua locul, daţi-mi voie mie să-l invit la microfon pe domnul preşedinte Ion Iliescu, pentru a ne prezenta mesajul domniei sale. (Aplauze puternice)

Domnul Ion Iliescu:

Domnule preşedinte al Senatului României,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Preafericite Părinte Patriarh,

Eminenţa Voastră,

Excelenţele Voastre, domnilor ambasadori,

Onoraţi membri ai corpurilor legiuitoare,

Distinşi invitaţi,

Doamnelor şi domnilor,

Sărbătorirea celor 140 de ani de la înfiinţarea Senatului României este un prilej de bucurie şi de mândrie pentru toţi cei care cred în democraţie ca unică formă raţională şi eficientă de funcţionare a statului.

Îmi face plăcere să salut prezenţa în sală a foştilor şi actualilor preşedinţi şi membri ai acestei Camere a Parlamentului, pe care îi felicit (aplauze puternice) pentru abnegaţia lor pusă în slujba construirii unui cadru constituţional şi legal modern, în acord cu nevoile procesului de integrarea europeană şi euroatlantică a României.

Ei au contribuit decisiv, alături de colegii lor din Camera Deputaţilor, la normalizarea vieţii politice româneşti şi la îndepărtarea consecinţelor în planul legislativ, ale celor aproape 50 de ani de regimuri totalitare. Aduc, alături de dumneavoastră, omagiul meu tuturor membrilor şi conducătorilor Senatului României, de la înfiinţarea sa în urmă cu 140 de ani. Ei au pus bazele statului român modern, au contribuit la obţinerea şi consolidarea independenţei de stat a României, la desăvârşirea unităţii naţiunii române şi la împlinirea multora dintre idealurile României. lor de datorăm respectul şi recunoştinţa noastră.

Senatul României este produsul reformelor radicale introduse de Alexandru Ioan Cuza după Unirea Principatelor Române, răspunzând nevoii de modernizare instituţională şi de racordare a tânărului stat român la valorile şi principiile civilizaţiei occidentale.

Opţiunea pentru un sistem parlamentar bicameral nu a fost rodul întâmplării sau rezultatul imitării unor modele occidentale, ci expresia unei stări de fapt, aceea a nevoii unui arbitru, al unui punct de echilibru într-o viaţă politică tumultuoasă şi adesea marcată de accese temperamentale.

Prin componenţă şi atribuţii, Senatul României a fost, până la desfiinţarea sa, locul în care şi-au exprimat interesele specifice comunităţile locale şi diversele categorii sociale ale naţiunii române. Personalităţi marcante ale vieţii culturale, economice şi sociale, înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe şi ai altor culte au fost senatori sau senatori de drept. Prin activitatea lor au dat prestanţă, autoritate morală şi profesională, credibilitate acestei instituţii.

Prestanţa şi autoritatea Senatului din perioada premergătoare dizolvării sale, odată cu instaurarea dictaturii regale, ne-au impus, aproape de la sine, adoptarea, după Revoluţia Română din Decembrie 1989, a unui sistem parlamentar bicameral, şi, în ciuda unor imperfecţiuni, a faptului că până la amendamentele aduse Constituţiei din 1991, în octombrie 2003, atât Senatul, cât şi Camera Deputaţilor aveau practic aceleaşi atribuţii în plan legislativ, Camera Superioară a Parlamentului României a reuşit să-şi îndeplinească cu onestitate şi eficienţă menirea.

În aceşti ani, Parlamentul României a desfăşurat o amplă activitate pentru construirea noului cadru legislativ al ţării, în acord cu nevoile şi aspiraţiile ei europene şi euroatlantice.

Ca fost senator, în perioada 1996-2000, pot aprecia spiritul de solidaritate şi excelenta conlucrare cu toţi membrii Senatului în probleme de interes vital pentru România. diferenţele de opinii, atitudinile şi interesele diverse sunt fireşti şi chiar necesare într-o democraţie. "Unanimitate" este un adversar al funcţionării normale a democraţiei. Ceea ce am reuşit noi să construim a fost nu unanimitate, ci un consens amplu şi trainic în probleme precum integrarea în Uniunea Europeană şi în NATO, conţinutul reformelor esenţiale în plan politic, economic şi social, principiile şi valorile constituţionale, care constituie, până la urmă, proiectul nostru de viitor. Acest consens s-a regăsit şi la nivelul societăţii româneşti, fapt care a constituit un argument important în favoarea admiterii ţării noastre în NATO şi în Uniunea Europeană.

Noul statut al României cere o reformă pe măsură a clasei politice româneşti. Trebuie să remarcăm şi să apreciem la adevărata lor valoare eforturile tuturor forţelor politice de înnoire atât a programelor, a modului de acţiune politică, cât şi a liderilor şi reprezentanţilor în Parlament. România are nevoie de această schimbare de generaţii în politică pentru a reflecta corect schimbările care au avut loc în societate în ultimii 15 ani. Viitorii senatori şi deputaţi trebuie să fie pregătiţi să reprezinte şi să apere interesele României atât în Parlamentul Uniunii Europene, cât şi în Adunarea Parlamentară a statelor membre NATO.

Prestigiul unei instituţii se construieşte greu, dar se poate pierde foarte uşor. Senatul României, alături de alte instituţii ale statului român, trebuie să acţioneze astfel încât să-şi construiască o imagine pozitivă, bazată pe profesionalism, eficienţă, autoritate morală, respect faţă de cetăţean şi de banul public. Calitatea legilor este un parametru esenţial pentru buna guvernare a unei naţiuni. Calitatea dezbaterii publice este la rândul ei o măsură a respectului datorat de parlamentari celor care le-au acordat încrederea lor. Legi clare şi uşor de aplicat, o ţinută demnă a senatorilor şi deputaţilor, transparenţă şi eficienţă în activitatea lor, toate acestea sunt elementele care vor duce la creşterea încrederii în Parlament, instituţia simbol a democraţiei, şi la consolidarea funcţionării democratice a statului român.

Datorăm cu toţii cetăţenilor o atitudine demnă şi responsabilă în exercitarea responsabilităţilor publice, decenţă şi modestie. Cel care doreşte să acceadă în Senatul României, ca şi în Camera Deputaţilor, trebuie să fie motivat doar de dorinţa de a servi interesul public. Actele de corupţie, traficul de influenţă, folosirea funcţiei publice în vederea obţinerii de avantaje sau privilegii sunt incompatibile cu demnitatea de senator sau de deputat.

Coruperea unei societăţi începe cu corupţia funcţionarilor publici şi a corpului politic. Istoria, chiar şi cea mai recentă, este plină de astfel de exemple, şi cred că a venit vremea să manifestăm toleranţă zero faţă de corupţia în politică.

Cetăţenii României, ca şi partenerii şi prietenii noştri din străinătate, aşteaptă ca alegerile din toamna acestui an să dea un semnal de schimbare radicală a modului în care politicul răspunde realităţilor româneşti şi nevoii de creştere a capacităţii administrative a statului.

Prin ceea ce vom face, avem posibilitatea să demonstrăm maturitatea societăţii noastre, normalizarea vieţii publice, să arătăm că am integrat în sistemul nostru de valori valorile civilizaţiei europene.

Închei felicitându-vă cu prilejul aniversării a 140 de ani de la înfiinţarea Senatului, ca şi pentru activitatea dumneavoastră pusă în slujba edificării şi consolidării democraţiei româneşti. La mulţi ani! Senatului României! (Aplauze puternice)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumim, distinse domnule preşedinte al României.