Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu. Va urma domnul Makai Grigore.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mea de astăzi este intitulată "Pentru lămurirea şi liniştirea domnului deputat Borbély László".

Ticăloase mai pot fi unele declaraţii, pe care le fac deputaţii de la microfonul Camerei Deputaţilor!

Credeţi că discuţiile legate de înfiinţarea Ţinutului Secuiesc s-au încheiat?

În dimineaţa zilei de 7 septembrie, am avut ocazia să audiez o scurtă, dar parşivă declaraţie a domnului deputat U.D.M.R., Borbély László, care a reluat problema autonomiei zonelor locuite de maghiari. De această dată, intervenţia viza înfiinţarea de regiuni de dezvoltare mai mici, care astfel ar fi mai flexibile. În acest sens vă citez: "dacă voinţa maghiarilor din judeţele Mureş, Harghita, Covasna este să facă parte dintr-o regiune de dezvoltare de sine stătătoare, cu tradiţii comune, mai flexibilă, de circa 900.000 de locuitori, în inima ţării, atunci care este problema? Vă întreb pe dumneavoastră, stimaţi colegi, ce pericole ne pasc în această situaţie? De aceea nu este nici un secret că noi dorim regiuni de dezvoltare mai mici, mai flexibile, pe toată zona ţării."

Şi pentru că, un deputat chiar din judeţul de unde dânsul a fost ales, adică din judeţul Mureş, era prezent şi pe fază, mă simt dator să răspund.

În primul rând, conform recensământului populaţiei României din februarie 2002, în cele 3 judeţe specificate trăiesc 668.052 maghiari, doar 243 de secui, dar şi 406.890 români, care nu sunt de acord cu fantasmele dumneavoastră, oricum ar fi ambalate.

În al doilea rând, problema, domnule Borbély, este că după ce în martie a.c., U.D.M.R.-ul a înaintat o propunere legislativă privind Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, care a fost respinsă cu succes, la mijlocul lunii iunie, a înaintat o altă propunere legislativă, de astă dată privind Statutul autonomiei personale a comunităţii maghiare din România, care încă nu a fost discutată, dar care este de fapt aceeaşi Mărie, dar cu altă pălărie! Iar dumneavoastră încercaţi acum din nou marea cu degetul! Pe de o parte urmăriţi câştigare de capital electoral, să vadă şi colegii din Consiliul Naţional Secuiesc ce "mare ungur" sunteţi, pe de alta să pregătiţi discutarea Statutului autonomiei personale a comunităţii maghiare din România, şi, în sfârşit, să testaţi dacă românii mai sunt pe "fază" şi dacă ce nu a fost posibil în mai, nu cumva este posibil în septembrie! Bineînţeles, căutând o altă motivaţie, mai subtilă, mai bine ascunsă.

Din lipsă de timp, am să vă prezint câteva din considerentele pentru care cele ce le doriţi nu pot fi admise de Parlamentul României, fiindcă oricât aţi fi la guvernare, având şi un protocol de colaborare cu partidul de guvernământ şi înţelegeri ascunse cu Alianţa D.A., trăim totuşi într-o Ţară care se cheamă România!

Din punct de vedere al dreptului comunitar, organismele europene nu promovează crearea unor entităţi infrastatale de tipul regiunilor autonome.

Din punct de vedere al dreptului internaţional,"Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale",adoptată la Strasbourg la 1 februarie 1995 şi ratificată de România, nu conferă drepturi colective minorităţilor naţionale, ci doar garantează egalitatea deplină şi efectivă a persoanelor aparţinând unei minorităţi naţionale cu cele aparţinând majorităţii. În acest sens, minorităţile naţionale pot să-şi păstreze elementele esenţiale ale identităţii lor (religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul cultural), cât şi să se bucure de o serie de drepturi specifice (de folosire a numelui în limba minoritară, de a folosi neîngrădit şi învăţa această limbă, de a beneficia de însemne, inscripţii şi informaţii în limba respectivă, etc.). Dar atenţie, măsurile speciale care se iau trebuie să fie adecvate, conforme cu principiul proporţionalităţii, evitându-se încălcarea drepturilor ori discriminarea cetăţenilor majorităţii. Iar aşa ceva, nu este posibil atunci când dreptul de autoadministrare se bazează pe structuri politico-administrative fundamentate şi constituite exclusiv pe criteriul etnic. În acest fel se încalcă flagrant atât normele dreptului internaţional în materie, cât şi prevederile constituţionale.

Din punct de vedere al dreptului intern,se încalcă ordinea constituţională a statului român, care nu recunoaşte un nou subiect de drept public, comunitate naţională maghiară, definită prin autonomie personală, prin înfiinţarea autoguvernării maghiare locale şi naţionale, investită cu prerogative de putere publică, dotată cu competenţe specifice, patrimoniu, buget, respectiv cu structuri politico-administrative proprii.

Totodată, propunerea legislativă depăşeşte limitele constituţionale prin atribuirea aceluiaşi rang limbii maghiare cu limba oficială a statului, asigurându-se posibilitatea utilizării în aceleaşi condiţii a ambelor limbi în scris şi oral. Iar art. 13 din Constituţie este cât se poate de clar: "În România, limba oficială este limba română." Dreptul de exprimare în limba maternă a minorităţilor naţionale în faţa instanţelor de judecată, consacrat prin art.128 din Constituţie, nu are voie să împiedice buna administrare a justiţiei. După cum nici principiile care reglementează administraţia publică locală prevăzute în art.120 din Constituţia României nu pot fi încălcate.

În alte articole din proiectul legislativ înaintat, se încalcă art.1 alin. 1 din Constituţie - care defineşte "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil", art.3- privitor la organizarea teritoriului Ţării, art.12 şi art.14, - privitoare la simbolurile naţionale şi capitală, în timp ce art.117 este înţeles şi aplicat în mod greşit.

Domnule Borbély, doresc să vă reamintesc art. 4 şi art. 6 din Constituţia României:

Art.4 alin. 2: "România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială."

Art.6 alin. 1: "Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

Alineatul 2: "Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români".

În altă ordine de idei, este bine să ştiţi că potrivit unor ultime cercetări, secuii nu sunt maghiari, ci o populaţie (ce se trage din neamul geto-dacic) care a fost maghiarizată forţat, în decursul secolelor, cel mai ilustru luptător pentru libertate a poporului secuiesc fiind Gheorghe Doja, martirul care a fost ars pe un tron de fier înroşit în anul 1514, chiar de către ... maghiari!

Fiţi liniştit, domnule Borbély, Uniunea Europeană ne va accepta cu regiunile de dezvoltare pe care le avem. Cele pe criterii etnice nu sunt dorite!

Vă mulţumesc.