Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte, şi permiteţi-mi ca să vă felicit cu ocazia realegerii dumneavoastră în funcţia pe care o ocupaţi în clipa de faţă.

Intervenţia mea de astăzi este intitulată "Biată... Românie pitorească!".

În curând se împlinesc 17 ani de când treptat, treptat, România este tot mai mult "pusă pe butuci"! Fiindcă numai astfel poate fi definită o politică în care "guverne patriote" conduse de "mari români" ca Petre Roman, Teodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu, Adrian Năstase sau Călin Popescu Tăriceanu, sub atenta oblăduire a "tătucului" specialist în ape, Ion Iliescu, a "rectorului rectorilor", Emil Constantinescu, sau a "matrozului" Traian Băsescu, se străduiesc să o dea pierzaniei şi ...se pare că s-a reuşit!?

Cu un elan demn de o cauză mai bună, s-a început cu distrugerea agriculturii, s-a continuat, şi încă se mai continuă, cu industria, fără ca cineva din "aceşti mari români" sau alţii care au pus umărul alături de ei "ajutându-i", să se întrebe ce să se pună în loc; fiindcă în momentul în care tai o parte din sursele de venit, bugetul unui stat cere înlocuirea lor cu altceva.

S-a spus la un moment dat că le vom înlocui prin turism. Foarte bine, turismul reprezintă una din componentele majore ale vieţii economice şi sociale. El este un sector cu valenţe reale de dezvoltare pe termen mediu şi lung, care poate antrena în sistemul său un larg evantai de activităţi economice, culturale, sociale, care să reprezinte un mijloc de valorificare a patrimoniului natural şi cultural-istoric, conform principiilor dezvoltării durabile şi de dezvoltare prin extinderea ariei ofertei specifice şi crearea de venituri şi locuri de muncă, industrie prelucrătoare, construcţii şi industria serviciilor, altele decât cele de bază.

Şi în acest context, o importanţă deosebită o are moştenirea naturală pe care, trebuie să recunoaştem, că Dumnezeu ne-a oferit-o, poate nemeritat din moment ce nu suntem în stare să o valorificăm.

De 16 ani de zile, trăim doar din promisiuni în ceea ce priveşte turismul, dar nimic nu s-a înfăptuit. După 1989, s-a furat şi s-a vândut de către cei care au avut acces la "puterea de sus" aproape totul. Cică aceasta înseamnă privatizare!? Apoi, au venit legile privitoare la retrocedarea unor imobile şi a unor terenuri şi s-a ajuns unde suntem astăzi. Nimeni nu şi-a pus problema, iar dacă şi-a pus-o nu s-a simţit, dacă avem sau nu o infrastructură corespunzătoare, fiindcă fără aceasta, nu se poate discuta despre turism.

Pot da guvernanţii noştri zeci şi sute de hotărâri, dar dacă nu dau şi bani, ori să permită accesul la programe din care se pot scoate bani, totul este egal cu zero.

Partea şi mai proastă este faptul că după ce că nu s-a investit ceva, s-a distrus întreaga reţea turistică. Uitaţi-vă la localităţile care au avut şi care mai au baze de turism şi tratament balnear, ca de exemplu Sovata, Borsec, Slănic Moldova, Voineasa, Călimăneşti-Căciulata, Soveja, Tuşnad Băi, Băile Herculane, Olăneşti, Buziaş şi o să fiţi consternaţi de halul de degradare în care se complac, de modul în care acestea arată astăzi. Şi când te gândeşti că altădată ele erau recunoscute şi apreciate şi pe plan internaţional!

Tămăduitoarele ape minerale de izvor, aerul curat şi ozonat, frumuseţile naturii împrejmuitoare, nu sunt aducătoare de venituri dacă nu sunt exploatate. Câteva pensiuni particulare, dar fără posibilităţi de tratament nu au relevanţă.

Cine dintre reprezentanţii A.N.T. (Agenţia Naţională pentru Turism), a trecut în ultimii 15 ani de zile, măcar pentru o singură oră, pe la Borsec? Oare cei din fruntea turismului românesc au auzit doar despre litoral şi Valea Prahovei, despre a căror neadministrare se face pe drept un mare tămbălău şi nu au auzit de exemplu de Borsec, unde turismul balnear este oficializat încă din 1918 şi unde înainte de 1989 se perindau sute de mii de turişti care găseau, nu numai condiţii excelente pentru odihnă şi recreare, dar şi pentru tratarea multor afecţiuni? Despre starea jalnică de pe muntele Semenic nu e nimic de spus? Dar despre faptul că în plin sezon la Soveja sunt maximum două duzini de turişti?

Până când vom pendula între o România pitorească, ţară cu litoral, munte, mănăstiri, deltă, multă istorie şi alte bogăţii inestimabile şi una în care conducătorii ce se succed vremelnic la putere, se străduiesc să ne afunde cu de-a sila?

Când şi cine se va implica în organizarea şi amenajarea de circuite turistice monahale în care să fie incluse mănăstiri ca "Piatra scrisă", "Sfânta Ana", "Dragomirna", "Doamnei", "Recea" sau Biserica din Densuş şi nu numai cele din Nordul Moldovei?

Când şi cine se va implica în organizarea şi amenajarea de circuite turistice istorice pentru a se vizita mausoleul de la Mărăşeşti, capitala statului dac de la Sarmizegetusa, vestigiile romane şi "neromane" de pe Dealul Grădiştii, ca şi acelea de la Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie, Ponorici şi atâtea altele, care atestă continuitatea noastră pe aceste plaiuri?

Până şi un ultim studiu al Word Travel & Tourism Council (W.T.T.C. - Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor) arată că în România, potenţialul turistic este nevalorificat. Schimbările dese ale oficialilor din fruntea turismului, fondurile insuficiente şi prost alocate pentru promovare, în care o atenţie deosebită ar trebui să o ocupe îmbunătăţirea şi extinderea infrastructurii turistice, modernizarea şi îmbunătăţirea structurilor hoteliere şi a celorlalte facilităţi turistice, dar şi calitatea slabă a serviciilor, indiferenţa şi incompetenţa, fac ca România să piardă anual miliarde de euro.

România este una din ţările cu turismul cel mai puţin dezvoltat, situată pe locul 162 dintr-un total de 174 de ţări, dacă ţinem cont de ponderea acestui sector în P.I.B. Ea dispune de un potenţial generos, care pe lângă turismul tradiţional, bazat pe sezonul estival de la Marea Neagră, poate să dezvolte turismul montan (schiul pe timp de iarnă şi drumeţii în timpul verii), turismul cultural (Vulcanii noroioşi de la Berca - Pleşcoi, muzeul chihlimbarului din Colţi - munţii Buzăului, casa lui Brâncuşi de la Hobiţa, cetăţile Ponorului din Apuseni etc.), turismul şcolar în tabere pentru tineret, dar şi turismul rural, astăzi complet nevalorificat.

Dar pentru aceasta, trebuie o implicare şi o politică clară, condusă de un om competent, cu autoritate în problematică, susţinut de către toate partidele, care să dezvolte o strategie credibilă, corespunzătoare, bazată pe planificare de lungă durată, în care oamenii de afaceri să fie ajutaţi, dar şi disciplinaţi. Iar soluţia se cere să fie rapidă, pentru a nu permite ca milioane de euro care s-ar putea adăuga la P.I.B.-ul românesc, să fie cheltuite peste graniţă în Grecia, Bulgaria, Turcia, Croaţia, Malta sau Cipru.

Presupunând că un sejur extern de circa 12 zile ar costa numai în jur de 400 de euro şi că minimum 250.000 de români şi-ar efectua concediul în străinătate, putem discuta de 100 milioane de euro cheltuiţi numai în acest an în străinătate, în loc să fi rămas în ţară.

Dar pensionarilor, celor cu venituri mai modeste sau care au copii mici ce le oferim pentru a-şi petreacă concediul? Interesează pe cineva? Categoric, nu!

Şi încă ceva. Dacă vreţi să mergeţi la munte, să urcaţi poteci, nu vă grăbiţi! Mare parte din traseele ştiute sunt închise, pentru că proprietarii şi-au revendicat terenurile şi le-ai îngrădit. După ce turismul românesc e vai de mama lui, în acest mod îl terminăm de tot!

Documentele europene ne cer promovarea unor forme de turism durabil, bazate pe cunoaşterea profundă a ecosistemelor şi a realităţii, fiindcă şi turismul constituie un criteriu, alături de altele, atunci când vorbim de aderarea la U.E.

Intervenţia imediată a primului ministru şi, de ce nu, chiar a preşedintelui ţării, care se dovedeşte un mare amator de turism, ce e drept extern, este imperios necesară.

Ce-ţi mai pregătesc "marii români"... ţie, biată Românie?

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat şi vă mulţumesc şi pentru felicitarea pe care mi-aţi adresat-o.