Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Ion Stan.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ion Stan:

Doamna preşedintă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Un vice-prim-ministru al Guvernului României recunoaşte public că U.D.M.R. este o conspiraţie împotriva Constituţiei României".

Sâmbătă, 23 septembrie 2006, s-a înscris ca o pagină neagră în istoria României post-trianonice. Viceprim-ministrul Guvernului român, Marko Bela, avea să-şi renege jurământul de parlamentar şi de membru al Guvernului, recunoscând cu incomensurabil cinism că, în pofida numeroaselor aparenţe anterioare de loialitate, ţelul din totdeauna al U.D.M.R. este autonomia teritorială, în care scop ţinteşte pe termen foarte scurt, de câteva luni, la modificarea Constituţiei României.

Dar cum Constituţia României nu poate fi revizuită în ceea ce priveşte caracterul unitar al statului, declaraţia viceprim-ministrului Marko Bela nu poate fi altfel interpretată decât drept un atentat la adresa acesteia şi, în acelaşi timp, o încălcare cu premeditare a îndatoririlor sale de cetăţean, devenind astfel incompatibil cu calitatea de membru al Guvernului.

Întreaga opinie publică românească se dovedeşte solidară în faţa sfidării U.D.M.R. care a cerut, prin vocea preşedintelui său, autonomia teritorială pe criterii etnice în Ţinutul Secuiesc.

Anterior acestui moment, o entitate fără statut legal explicit autointitulată "Adunarea Naţională a Secuilor" a adoptat rezoluţia privind stabilirea hotarelor viitorului stat desprins din statul român, prin violarea celui dintâi paragraf al Constituţiei României.

O nefericită realitate geopolitică generată de nerecunoaşterea contribuţiilor şi meritelor României la încheierea celui de-al doilea război mondial, în contextul mai larg al nerecunoaşterii adevărului istoric privind desăvârşirea unităţii statale a naţiunii române, face ca în acest moment România să se afle în situaţia de a se integra în Uniunea Europeană cu o grea şi dureroasă moştenire istorică - permanentă ameninţare a revizioniştilor de pretutindeni la adresa unităţii poporului său şi a integrităţii teritoriale, concomitent cu disputele şi conflictele mocnite ce pot exploda în orice moment în vechiul spaţiu etnic românesc.

Ce va deveni România în momentul în care o nouă entitate statală, de această dată în interiorul graniţelor sale, va avea propriile autorităţi de putere?

Actualele şi indubitabil vremelnicele autorităţi naţionale responsabile de situaţia gravă care s-a creat sunt lipsite de orice reacţie, ceea ce demonstrează, dacă mai este cazul, cârdăşia lor în această conspiraţie împotriva Constituţiei.

Această nouă şi periculoasă etapă de aplicare a strategiei revizioniste maghiare, elaborată în toamna anului 1919 sub forma "Memorandumului" lui Miklos Horthy, a surprins statul român într-un moment în care acesta este dezarticulat constituţional de grave vulnerabilităţi pe care duşmanii Constituţiei României încearcă să le speculeze scontând pe decapitarea şi intrarea în adormire a serviciilor de informaţii, a Armatei şi a Ministerului Public, concomitent cu politizarea altor instituţii fundamentale ale statului de drept, chemate să vegheze asupra ordinii constituţionale.

Din octombrie 1919, conform documentului menţionat, obiectivul strategic al revizionismului extremist maghiar, urmărit cu obstinaţie, a fost distrugerea statelor succesoare de la care Ungaria avea de revendicat teritorii, adică ale României, Iugoslaviei şi Cehoslovaciei. Între acestea - se precizează în "Memorandum" - "inamicul numărul unu al Ungariei este România pentru cele mai mari pretenţii teritoriale sunt împotriva ei şi pentru că ea este cea mai puternică dintre statele vecine...".

Consecvenţa şi capacitatea de adaptare a politicii şi mijloacelor revizioniste în evoluţia mediului internaţional nu trebuie să scape observaţiilor şi sancţiunii autorităţilor statului român. Neputincioase în a contrapune măsuri şi acţiuni secrete de contracarare, autorităţile României, în măsura în care ele mai pot fi numite astfel, asistă pasiv la escaladarea conspiraţiilor neorevizioniste în spaţiul comunicării publice considerând - în naivitatea lor condamnabilă ori în complicitatea lor inconştientă - că libertatea exprimării opiniilor este admisibilă chiar şi atunci când devine un atentat nedisimulat la temelia statului naţional român. Cei care cred că Europa Unită va fi altfel decât o Europă a statelor naţionale sunt nedemni să mai gestioneze problemele de stat ale României şi, pe cale de consecinţă, invitaţi să părăsească demnităţile guvernamentale pe care le-au dezonorat.

Parlamentul României se află într-un moment în care trebuie să facă dovada că este cel dintâi şi suprem apărător al Constituţiei în care sens - în numele cetăţenilor care m-au ales să îi reprezint - cer imperativ:

1. Analiza de urgenţă în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi adoptarea neîntârziată a hotărârilor şi măsurilor necesare pentru apărarea Constituţiei României şi sancţionarea exemplară, potrivit legii, a înalţilor demnitari ai statului care sunt, direct sau indirect, răspunzători de această escaladare periculoasă a ameninţărilor extremismului revizionist la adresa securităţii naţionale.
2. Prezentarea de catre primul-ministru al României, în faţa Parlamentului, a situatiei date, pentru a-şi preciza poziţia faţă de acţiunile anticonstituţionale ale viceprim-ministrului Marko Bela, precum şi demiterea neîntârziată a acestuia.
3. Sesizarea de către Guvernul României a Curţii Constituţionale cu privire la caracterul actiunilor extremiste ale U.D.M.R., fiind de notorietate publică internaţională faptul că această organizaţie se foloseste în mod abuziv de dreptul la asociere pentru a milita împotriva suveranităţii şi integrităţii României, devenind astfel neconstituţională prin efectul art. 40, alin. (2) din Constituţie.
4. Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public să declanşeze imediat procedurile necesare constatării ilegalităţii fiinţării Uniunii pentru Ţinutul Secuiesc, Consiliului Naţional Secuiesc, Uniunii Civice Maghiare şi a Consiliului Naţional al Maghiarilor din Ardeal.
5. Ministerul Public să ia act de acţiunile împotriva ordinii constituţionale (art. 166¹ Cod Penal) desfăşurate de cetăţenii români Marko Bela, Gazda Zoltan, Csapo Ioszef, Fodor Imre şi ceilalţi, asigurând restabilirea legalităţii grav încălcate.
6. Ministerul Administraţiei şi Internelor să dispună măsurile necesare pentru ca preconizata "mare adunare naţională a secuilor" convocată pentru data de 4 noiembrie 2006 şi referendumul anunţat pentru 3 decembrie a.c. să nu fie posibile înainte de pronunţarea Curţii Constituţionale asupra legalităţii statutului organizaţiilor iniţiatoare anterior numite: Uniunea pentru Ţinutul Secuiesc, Consiliul Naţional Secuiesc, Uniunea Civică Maghiară, Consiliul Naţional al Maghiarilor din Ardeal şi pretinsele entităţi teritoriale în numele cărora s-au autolegitimat.
7. Ministerul Administraţiei şi Internelor să raporteze Parlamentului contextul şi împrejurările în care a fost posibil ca o parte a administraţiei publice locale, de al cărui caracter unitar pe teritoriul României este principalul răspunzător, să promoveze secesiunea statului naţional unitar român, iar preşedintele U.D.M.R. şi viceprim-ministru al Guvernului să săvârşească într-o aşa numită consfătuire a primarilor din Ţinutul Secuiesc un atentat odios la adresa României cerând constituirea Asociaţiei Administraţiei Publice din Ţinutul Secuiesc, în fapt Ministerul Administraţiei şi Internelor al viitorului stat secesionist.
8. Comisiile permanente de specialitate ale Parlamentului însărcinate cu controlul sectorului de securitate să analizeze şi să stabilească responsabilităţile fostelor şi actualelor conduceri provizorii ale serviciilor de informaţii în legătură cu escaladarea pericolelor extremist revizioniste la adresa securităţii naţionale a României.
9. Serviciul Român de Informaţii să investigheze posibilele legături de afaceri stabilite între actuali şi foşti membri ai Guvernului, începând din 1990 până în prezent, cu persoane din Ungaria a căror apartenenţă la securitatea maghiară - inclusiv sub acoperirea serviciului diplomatic îndeplinit în România - este fapt de notorietate, pentru a fi înlăturate sau dimpotrivă confirmate suspiciunile conform cărora în numele unui astfel de interes comun importante centre de decizie politico-statală au devenit vectori de influenţă şi acţiune împotriva Constituţiei României.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.