Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Andrian Mihei. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică: "31 octombrie - Ziua internaţională a Mării Negre".

Astăzi, este Ziua internaţională a Mării Negre şi se împlinesc 10 ani de când reprezentanţii tuturor ţărilor riverane Mării Negre: România, Bulgaria, Georgia, Rusia, Turcia şi Ucraina au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protejarea Mării Negre, plan care conţine cel mai cuprinzător set de strategii şi politici iniţiate pentru salvarea şi reabilitarea uneia dintre - după cum spun specialiştii - cele mai poluate mări ale lumii.

Marea Neagră este unică, diferenţiindu-se de celelalte mări ale lumii, printre altele, pentru că este cea mai mare suprafaţă de apă sărată intercontinentală şi pentru că, în lipsa curenţilor verticali, stratul inferior, de la peste 100 - 200 de metri adâncime, este lipsit de oxigen, fiind o zonă total lipsită de viaţă, fapt ce îi determină pe arheologii marini să creadă că în Marea Neagră se pot afla perfect conservate corăbii antice de lemn.

Sărbătorind astăzi Ziua internaţională a Mării Negre, vreau să subliniez două probleme importante legate de ea: aspectele de mediu, legate de reabilitarea şi conservarea acesteia şi de eroziunea costieră, şi potenţialul economic al acesteia, pentru România şi pentru ţările din zonă, în contextul intrării României în Uniunea Europeană.

Conform problemelor cuprinse în planul strategic elaborat în 1996, în ultimii aproximativ 20 de ani au dispărut 85% dintre speciile Mării Negre, printre care 20 dintre cele 26 de specii de peşte cu valoare economică. Datorită cantităţilor mari de fertilizanţi şi de deşeuri menajere aruncate în mare, fitoplanctonul s-a dezvoltat exagerat, iar faptul că acesta intră în descompunere rapid, având o perioadă scurtă de viaţă, implică consumuri de oxigen, determinând concentraţii de oxigen foarte mici în apă, ceea ce a condus la dispariţia masivă a speciilor de vieţuitoare marine, pe de o parte, iar, pe de alta, înmulţirea fitoplanctonului a funcţionat ca un filtru şi, în lipsa luminii, au dispărut şi o serie de alge, precum şi speciile ce depindeau de acesta.

Substanţele petrochimice, pesticidele şi produşii radioactivi aduşi în mare de fluviile care traversează 21 de ţări, locuite de 171 de milioane de oameni, sufocă Marea Neagră, care, fiind o mare închisă, are o perioadă de retenţie a acestor toxine de 140 de ani - foarte lungă, în comparaţie cu 1 - 4 ani, cât are o mare deschisă. Prevenirea poluării Mării Negre trebuie să fie o preocupare constantă a tuturor ţărilor riverane şi a celor pe teritoriul cărora trec râurile şi fluviile care se varsă în mare.

Dispariţia speciilor marine, cauzată de poluare, apariţia speciilor invadatoare şi pescuitul ilegal pun în pericol însăşi meseria de pescar. Conform statisticilor, 150.000 de oameni care lucrau în industria pescuitului pe coastele Mării Negre au fost disponibilizaţi în ultimii ani, ca urmare a împuţinării stocurilor de peşte cu valoare economică.

Nu în ultimul rând, eroziunea plajelor constituie un aspect îngrijorător, care, de asemenea, trebuie să fie în vizorul autorităţilor. Până în anii '60, starea plajelor era influenţată doar de factorii naturali: de volumul de sedimente aduse de Dunăre, viteza şi direcţia vânturilor, forţa valurilor şi a curenţilor marini. După construirea porturilor, a digurilor, după escavările masive efectuate, după construcţia hidrocentralelor pe Dunăre, ţărmul litoral a suferit schimbări majore, determinând o eroziune puternică a plajelor. Digurile de protecţie a şenalelor de navigaţie sunt şi ele obstacole în calea curenţilor marini - care au rolul de a distribui sedimentele de-a lungul litoralului -, determinând reducerea plajelor la mai puţin de jumătate din suprafaţă.

Cunoaştem toţi farmecul litoralului. Sunt convins, stimaţi colegi, că fiecare aveţi amintiri ale frumoaselor vacanţe petrecute la mare: nisipul fierbinte, valurile spărgându-se de mal, pescăruşii, briza răcorind zilele toride. Talasoterapia şi efectele terapeutice ale mării sunt internaţional recunoscute. Trebuie să facem toţi eforturile care ne stau în putere pentru a conserva şi valorifica această bogăţie naturală care ne este, din fericire, cea mai paşnică şi generoasă vecină.

Pe de altă parte, potenţialul regiunii Mării Negre este evident, atât pentru ţările riverane, cât şi pentru întreaga Europă, dată fiind poziţia geografică, ce permite legătura dintre est şi vest, accesul la Marea Mediterană şi interesul economic pe care îl reprezintă. Acest potenţial este recunoscut şi prin mulţimea de organisme şi structuri de cooperare regională care există şi care încearcă să promoveze în zonă cooperarea economică, dezvoltarea unui cadru juridic care să faciliteze interacţiunea statelor în diverse domenii.

Intrarea României în Uniunea Europeană constituie un moment pe care ţara noastră trebuie să îl folosească optim, pentru a demara crearea unei euroregiuni a Mării Negre şi pentru a determina ca această nouă structură să îşi aibă bazele în România. Portul Constanţa este cea mai importantă poartă maritimă din zonă, având un potenţial care îl recomandă să constituie un nod intermodal - o poartă comercială pentru întreaga Europa.

Şi aşa cum Dunărea aduce toate reziduurile deversate şi aluviunile prin ţara noastră, către Marea Neagră, aşa ar trebui să atragem şi mărfurile din Europa centrală şi de vest prin România, constituindu-ne în generatorul acestei euroregiuni, alocându-ne un rol dinamic, nu unul de simplu membru. Stabilirea secretariatului general al euroregiunii în Constanţa trebuie să fie o prioritate, atât a autorităţilor centrale, cât şi a celor locale. Este imperios ca autorităţile locale să se implice determinant, manifestându-se mai presus de interesul local, în favoarea celui regional, interese care de altfel nu se exclud, însă presupun un efort conştient de valorificare a potenţialului local şi de exploatare a acestuia în interesul comunităţii.

Aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, conform specialiştilor, va atrage după sine creşterea traficului de nave, a emigranţilor ilegali, a acţiunilor de contrabandă şi a ameninţărilor teroriste pe mare. Toate aceste aspecte trebuie tratate cu deosebită seriozitate, iar lupta împotriva acestor factori şi măsurile de prevenire trebuie respectate de către toţi factorii implicaţi, pentru a avea cu adevărat rezultate.

Dar tot aderarea la Uniune va da un plus de credibilitate, substanţă şi sustenabilitate iniţiativelor noastre în regiune şi, din acest motiv, toate ministerele implicate trebuie să aibă în agendă, ca prioritate, efectuarea demersurilor şi sprijinirea autorităţilor locale pentru crearea euroregiunii Mării Negre, pentru valorificarea importanţei strategice a vecinătăţii României cu Marea Neagră şi stabilirea bazelor acesteia în Constanţa şi, nu în ultimul rând, promovarea corespunzătoare întru trezirea interesului şi cooptarea ţărilor europene către potenţialul acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.