Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

De la Grupul Partidului Naţional Liberal, domnul Emil Strungă.

Domnul Emil Strungă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi poartă titlul: "27 Martie 1918, Ziua unirii Basarabiei cu patria-mamă".

Luna martie a anului 1918 a fost una din perioadele de cumpănă din istoria românilor, clipa când a început să mijească, după un război nimicitor, cea dintâi rază a dreptei uniri: desfacerea Basarabiei din jugul ţarist, urmată de hotărârea sfatului ţării de la Chişinău, din 27 martie 1918, când: "în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor" s-a luat decizia ca Basarabia să se unească pentru totdeauna cu mama sa, România, de care fusese dezlipită, fără voia ei, într-un timp când capetele încoronate se credeau în drept să dispună de soarta ţărilor şi a popoarelor care nu le aparţineau.

Astăzi, după 89 de ani şi după ce un al doilea război mondial nimicitor a siluit voinţa românilor de a fi împreună, prin Pactul de tristă amintire dintre Ribbentrop şi Molotov, deşi vorbim aceeaşi limbă şi avem aceeaşi istorie comună, România şi Republica Moldova sunt două state separate în mod artificial de râul Prut.

În raporturile cu vecinii şi fraţii noştri, Guvernul României a plecat, încă din august 1991, de la principiul respectării drepturilor de autodeterminare şi a intereselor cetăţenilor din Republica Moldova.

În acest sens, România a susţinut, pe de o parte, consolidarea cadrului democratic din Republica Moldova, în vederea aderării acestei ţări la Uniunea Europeană, iar pe de altă parte, întărirea relaţiilor reciproce în domeniul economiei, al educaţiei şi culturii.

Datele statistice pe anul 2006 indică o creştere masivă a comerţului bilateral; pentru anul şcolar 2006-2007 statul român a acordat un număr important de burse de studii, la care se adaugă şi multe locuri cu scutire de taxe şcolare. Aceste realităţi, precum şi aderarea României la Uniunea Europeană, au determinat creşterea interesului cetăţenilor de peste Prut pentru obţinerea vizelor şi a cetăţeniei; jumătate de milion de moldoveni cer cetăţenia română şi, până la sfârşitul anului, numărul acestora va ajunge la un milion.

Din păcate, pe acest fond al relaţiilor bilaterale, Guvernul Moldovei declară că deschiderea a două noi consulate româneşti, la Cahul şi Bălţi, nu mai este de actualitate.

Sperăm ca aceste evenimente să fie depăşite cât mai curând şi ca lipsa de colaborare a conducerii Republicii Moldova să lase loc cooperării transfrontaliere, atât de necesare în contextul integrării europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.