Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Din partea aceluiaşi grup parlamentar, dau cuvântul domnului deputat Cătălin Cherecheş.

Aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin Cherecheş:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

"Nevoia de măsuri în lupta cu sărăcia"

Ca membru al Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României doresc să fac o declaraţie politică despre săracii Europei, fiindcă unul din şapte cetăţeni europeni se luptă zilnic cu sărăcia în Uniunea Europeană. Raportul este chiar mai mare în rândul copiilor şi bătrânilor, după cum arată datele prezentate în cadrul celei de-a opta întâlniri europene a persoanelor care se confruntă cu sărăcia, organizată la Bruxelles.

Aceste cifre, agravate de criza economică, ar trebui să îngrijoreze Comisia Europeană, reprezentanţi ai Reţelei Europene de Luptă împotriva Sărăciei, guvernele ţărilor membre ale Uniunii Europene. Spun asta, întrucât oficialii din statele membre au cam lipsit de la această reuniune, iar autorităţile de la Bucureşti vor afla abia în iunie, când vor primi rapoartele CE, ce s-a întâmplat la reuniunea la care au fost invitaţi, dar nu au participat. De la aceste întâlniri - care ar trebui să constituie un punct de pornire pentru elaborarea de proiecte privind serviciile sociale -, delegaţiile ar trebui să plece cu planuri concrete de ajutorare a oamenilor care trăiesc sub pragul sărăciei.

Mai avem o speranţă cu anul 2010, declarat Anul European de Combatere a Sărăciei, care i-ar putea impulsiona şi pe guvernanţii noştri să iasă în lume cu măsuri active de luptă cu stigmatul pauperităţii. Cu atât mai mult cu cât statisticile spun că, atunci când economia îşi va reveni, unul din zece români s-ar putea afla sub pragul sărăciei absolute. Deşi nu există încă previziuni clare pentru anul 2010, dar efectele crizei se vor resimţi şi atunci, se poate spune fără prea mare teamă de a greşi că rata sărăciei ar putea ajunge până la 9-10%. Altfel spus, dacă în anul 2008, în România existau cam 1,25 de milioane de persoane care trăiau sub pragul de sărăcie absolută, la sfârşitul anului 2010 numărul lor ar putea ajunge la 2-2,25 milioane.

Din păcate, evoluţia ratei sărăciei în România nu depinde doar de performanţele economiei naţionale, ci şi de cele ale economiilor europene, unde imigranţii de origine română sunt prezenţi în număr ridicat, prin prisma banilor trimişi de aceştia în ţară.

Să nu uităm că în România dispar cam 50.000 de locuri de muncă pe lună, iar până la sfârşitul anului, estimările arată că se va ajunge la cel puţin 800.000 de şomeri, chiar un milion de şomeri la sfârşitul anului 2009. Aceştia se vor alătura celorlalţi beneficiari de prestaţii sociale şi vor creşte presiunea la care este supus bugetul. De aceea, este important să se pună accentul pe măsurile de protecţie socială activă în detrimentul celor pasive, să-i învăţăm pe oameni să-şi caute de muncă, să-i ajutăm să-şi schimbe profesia sau să înceapă mici afaceri, să facem în aşa fel încât să evităm transformarea românilor într-un popor de asistaţi.

Protejarea locurilor de muncă existente şi stimularea apariţiei unora noi, uşurarea poverii fiscale a întreprinderilor, asigurarea venitului minim garantat, politica privind piaţa muncii care să ţintească incluziunea formală a celor 3-3,5 milioane de persoane în vârstă de muncă activă, care trăiesc din activităţi informale şi din agricultura pentru consum propriu, care nu sunt avute în vedere de reglementările şi politice adresate economiei formale pot face parte din măsurile necesare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.