Parliamentary debates

Domnul Adrian Mocanu:

"Mai putem crede în iluzii?"

Dacă ar fi să credem în previziunile Guvernului, realizăm că România trăieşte acum marea iluzie că va scăpa în curând de criză. Nu trebuie să uităm, însă, că şomajul nu şi-a atins încă maximul, băncile încă nu au redus dobânzile suficient de mult pentru a se reporni creditarea, iar investiţiile încă întârzie să apară. Cu toate acestea, faptul că se prognozează că economia va trece în anul 2010 pe plus şi sentimentul general că ce a fost mai rău a trecut este din ce în ce mai puternic, ne-ar putea duce către o mare deziluzie.

Din păcate pentru noi, perioada cea mai grea abia urmează. Cred că adevărata criză, specific românească încă nu a venit. Adevărata criză, a datoriei publice care trebuie răscumpărată, care nu se măsoară în falimente şi în şomeri, ci în imposibilitatea financiară de a dezvolta ţara, încă nu a început.

Faptul că, în ciuda acordului de 20 de miliarde de euro cu FMI, România nu a reuşit decât să tempereze tensiunile sociale, în special din partea bugetarilor, ar trebui să sperie Guvernul. Faptul că în urma banilor luaţi pe datorie anul trecut, nu se vede nimic pentru că au fost direcţionaţi integral în menţinerea unor cheltuieli sociale pe care statul nu şi le putea permite din bugetul de stat, ar trebui să pună pe gânduri pe toţi cetăţenii români, deoarece aceşti bani au dispărut în consum şi nu se vor multiplica niciodată prin investiţii.

Dacă acum situaţia este foarte dificilă, când statul se împrumută, mă întreb cum va arăta economia când statul va începe să-şi plătească datoriile? Problema de fond nu este a datoriei către bănci, care poate fi amânată, plătită prin noi împrumuturi, la dobânzi din ce în ce mai mici, ci tocmai acordul cu FMI şi Comisia Europeană, care nu se amână, ci se plăteşte. Mă întreb de unde va face rost Guvernul de până la 9 miliarde de euro (7 miliarde euro către CE şi BM şi încă cel puţin 2 miliarde euro către FMI) pentru a plăti instituţiilor financiare banii folosiţi şi pentru a menţine iluzia că a trecut criza mai uşor peste români? Acordul cu FMI expiră în anul 2011. FMI spune că economia îşi va reveni în anul 2012. Mai corect spus, indiferent cât de bine va merge economia românească atunci, plata datoriei va fi o frână serioasă în calea dezvoltării. La dobânzile de circa două miliarde de euro către bănci se vor adăuga alte 2-3 miliarde euro către CE şi FMI. Este vorba de bani care nu vor putea ajunge nici către investiţiile în infrastructură şi nici nu vor putea fi folosiţi pentru a acoperi deficitul de la bugetul pentru pensii.

Într-un scenariu foarte optimist, aproape toţi banii pe care îi va câştiga economia românească prin creşterea p.i.b.-ului după anul 2011 vor fi folosiţi pentru a plăti datoria publică făcută de stat în timpul crizei. Creşterea economică nu va aduce drumuri noi sau mai bune şi nici nu va însemna facturi mai mici la încălzire, prin reducerea pierderilor din sistemul energetic naţional.

Într-un scenariu pesimist, creşterea economică nu va aduce suficienţi bani la buget pentru a acoperi plata datoriei publice, fie acoperirea ei, fie dobânzile. În acel moment, Guvernul, oricare ar fi el, va ieşi în faţa poporului şi va anunţa că trebuie tăiate pensiile şi salariile, că trebuie daţi în şomaj oameni, că nu sunt bani pentru investiţii şi că este nevoie ca românii, fiecare în felul său, să strângă din nou cureaua. Îmi doresc să se întâmple scenariul mai optimist, pentru că altfel ne-am afla în faţa unui paradox economic, ţara ar ieşi din criză, iar românii ar fi nevoiţi să strângă cureaua şi mai mult.