Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit la microfon pe domnul Iosif Veniamin Blaga şi se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, un liberal get-beget, Cătălin Cherecheş.

Domnul Iosif Veniamin Blaga:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Apropo de criză, apropo de lipsa de bani şi sărăcie".

Sunt multe scurgeri de bani nejustificate la nivelul economiei unui stat, există multă imprudenţă în utilizarea banilor publici, constatăm o utilizare proastă a acestora, fapt care, din păcate, nu este analizat decât în situaţii de criză.

Apar, de după vrafurile de cărţi, filozofi în arta economică şi socială, cu aşa-zisă expertiză în domeniu. Aceştia, pozând în inocenţi care de multe ori par a nu fi avut nimic cu situaţia în care ţara noastră a ajuns, dau soluţii, critică.

Dar de ce doar în momentele în care, vorba românului, "a ajuns cuţitul la os", ajungem să fim sau să părem şi transparenţi şi deştepţi?

Când vom reuşi să fim cu adevărat buni români şi buni patrioţi, buni cetăţeni ai acestei ţări? Când vom reuşi să fim cu adevărat răspunzători şi interesaţi de cei mulţi?

În acest context, permiteţi-mi să vă expun un exemplu, care poate părea întârziat, deşi nu cred, pentru că din greşeli recunoscute, trebuie să învăţăm. Este vorba de "aşa-zisa" pandemie datorată virusului AH1N1. Spun "aşa-zisă", fiindcă, în opinia multora, au fost rapoarte contrare adevărului.

Un stat precum Polonia a gestionat cel mai bine aceasta falsă problemă, făcând importante economii la nivelul statului, evitând o scurgere majoră de bani, cu aprobarea puterii publice.

România nu a făcut acest lucru, cheltuind mulţi bani pentru o epidemie care nu a fost aşa gravă, după cum a fost anunţată.

Dar nu vorbim numai de bani, deşi aceştia sunt la ordinea zilei, vorbim şi de un fenomen care întreţine sărăcia la nivelul multor state. Se pare că trăim într-o perioadă în care nu sunt scrupule când e vorba de bani.

S-au făcut greşeli la nivelul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (organizaţie politică, pentru care partea administrativă ar trebui depolitizată). La nivelul UE nu a fost o coordonare corectă, iar la nivelul unor state precum România, decizia nu este clar cine a luat-o şi pe ce bază, plătindu-se mult prea mult pentru o experienţă tristă.

În ultima vreme, la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, se pun multe întrebări pe tema pandemiei şi a vaccinului Tamiflu împotriva virusului AH1N1.

O întrebare se referă la independenţa experţilor care fac rapoarte privind o anumită stare de fapt. S-a constatat că unii experţi sunt în conflict de interese, plătiţi fiind de întreprinderile interesate în diferite situaţii, în speţă de către marile corporaţii farmaceutice.

De asemenea, întreprinderile farmaceutice recrutează lideri de opinie. Există, de altfel, şi o conjunctură uneori mai puţin favorabilă binelui, când ţările bogate antrenează ţările sărace într-o decizie greşită.

Stimaţi colegi şi colege, membri ai Parlamentului,

Ridic un semn de întrebare în ceea ce priveşte situaţia în care am ajuns. Câte alte exemple se pot da, în care o serie de decizii se iau în defavoarea banului public, datorită unor experţi, oameni de ştiinţă sau persoane aflate în punctele cheie ale deciziei, cu interese în societăţi naţionale sau transnaţionale?

Stimaţi colegi şi colege, cred că rolul parlamentarului trebuie întărit, cred că parlamentarii trebuie să se bată pentru o democraţie reală, în care statul nu trebuie să fie la mâna întreprinderilor.

Parlamentarii pot face viitorul şi trebuie să îl facă!

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.