Parliamentary debates

Domnul Cornel Itu:

Constat, şi nu sunt singurul, că noua sesiune parlamentară a început cu o avalanşă de moţiuni simple şi de cenzură din partea opoziţiei.

Port un respect profund pentru orice mijloc de luptă democratică, însă a abuza şi a aduce în derizoriu dialogul parlamentar, a încărca agenda legislativă doar pentru a distrage atenţia publică de la problemele reale ale ţării, este un act care denotă ori lipsă de responsabilitate, ori disperare. Inspiraţi din veşnicele atacuri ale lui Traian Băsescu, deputaţii PDL şi PNL ticluiesc săptămânal câte o moţiune, pe principiul mai bine să fie decât să nu fie.

Săptămâna şi moţiunea, aceasta e strategia preelectorală a opoziţiei. Desigur, când nu ai realizări, când oferta politică este prea puţin tentantă pentru alegători, cea mai bună armă rămâne atacarea celui cu care te afli în competiţie. Însă, iniţiatorii acestui val de moţiuni uită esenţialul, şi anume, că nu sperie pe nimeni şi nu schimbă datele realităţii cu această strategie. Cea mai recentă moţiune simplă, ţintită spre doamna ministru Ioana Petrescu, vine, surpriză, pentru a contracara cumva o ştire deosebit de importantă, care validează încă o dată faptul că Guvernul Ponta are o viziune politică europeană şi ia măsuri eficiente pentru relansarea economică a României.

După un an de la reducerea TVA de la 24% la 9% la pâine şi produsele de panificaţie, s-a înregistrat o scădere a evaziunii fiscale cu 20%. Un alt efect al acestei măsuri este că producţia fiscalizată de făină şi pâine a crescut cu 19%. Drept urmare, premierul Victor Ponta a introdus pe agenda politică o nouă ţintă, mult aşteptată de producători, dar mai ales de consumatori, respectiv reducerea TVA şi la alte produse agroalimentare, precum carnea, fructele şi legumele. Acestea sunt armele politice ale PSD, rezultatele măsurilor de reparaţie economică şi socială care s-au făcut simţite din 2012 până în prezent.

Restul e vorbărie goală, menită să acopere problemele din curtea ACL în prag de campanie electorală. Alianţa dintre PNL şi PDL este cusută cu aţă albă, iar adversităţile vechi şi profunde între cele două partide, chiar dacă se revendică ambele de la dreapta eşichierului politic, sunt departe de a fi reconciliate şi erup tot mai puternic şi mai des cu cât se apropie bătălia electorală. Faptul că semnează împreună pe nişte foi de hârtie, săptămână de săptămână, nu le stinge nici conflictele interne, nici nu le va aduce victoria, ci doar arată măsura disperării în faţa alegerilor prezidenţiale.