Parliamentary debates

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Din respect pentru ceilalţi colegi care vor să intervină, vă rog să vă limitaţi la cele trei minute! Vă rog din suflet!

Domnul deputat Robert Turcescu.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se intitulează: "Adevăruri cutremurătoare despre cât de pregătiţi suntem pentru un cutremur".

Stimaţi colegi,

S-au împlinit deunăzi 40 de ani de la cutremurul din 1977. Comemorarea nu a fost una obişnuită, pentru că în apropierea ei s-au produs două evenimente: o aplicaţie mobilă a anunţat, eronat, că în România urmează să se producă un cutremur de 10 grade pe scara Richter, iar viceprimarul Capitalei se laudă că bucureştenii ar putea să beneficieze de o aplicaţie care anunţă orice cutremur cu patru ore înainte.

Ar fi de râs, dacă nu ar fi de plâns. Încă de anul trecut seismologii britanici şi americani avertizau că 2017 este anul unui posibil cutremur de amploare în România. Mai mult, potrivit datelor Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, aproape la fiecare două zile scoarţa terestră românească se zguduie cu o magnitudine medie de 3 grade, iar în ultima jumătate de an am avut două cutremure de 5,3 grade pe scara Richter, în septembrie, respectiv în decembrie 2016.

Numai în Bucureşti există peste 170 de clădiri care sunt încadrate în clasa I de risc seismic - pericol public. La finalul anului 2015, doar în cazul a trei imobile erau începute lucrările de reabilitare. Atunci când am candidat la funcţia de primar general al Capitalei, în urma discuţiilor cu mai mulţi specialişti din domeniu, le-am propus bucureştenilor un set de măsuri care aveau să pregătească Bucureştiul pentru posibilitatea unui astfel de dezastru, însă, din păcate, actuala conducere a Capitalei României nu a luat în considerare niciuna dintre aceste propuneri.

În ţară, situaţia este şi mai tristă. Autorităţile locale nici măcar nu cunosc câte astfel de clădiri cu risc seismic sunt în urbea pe care o conduc. Şi, ca să fie tabloul complet, acolo unde proprietarii încearcă să rezolve singuri situaţia unor astfel de clădiri, se lovesc de birocraţia şi de legile care le pun piedici în consolidarea sau demolarea unor mastodonţi pericol public.

Bomboana pe colivă o reprezintă, însă, lipsa de pregătire a populaţiei. În timp ce în Japonia conştientizarea pericolului unui cutremur este prinsă în legislaţia care ţine de siguranţa naţională, la noi abia s-au făcut câteva spoturi care au fost difuzate doar după ce Consiliul Naţional al Audiovizualului a obligat televiziunile şi radiourile să o facă. În timp ce noi nici măcar nu ştim câte clădiri cu risc seismic ridicat avem pe teritoriul ţării, în aceeaşi Japonie există sute de locuri special amenajate în care oamenii, obligaţi de legile ţării, testează anual forţa cutremurelor şi învaţă ce trebuie să facă în cazul unui astfel de dezastru.

Doamnelor şi domnilor,

Am fost aleşi să îi reprezentăm pe cetăţenii ţării noastre în Parlamentul României.

Vă cer, având în vedere toate aceste aspecte despre care am vorbit, să ne unim forţele şi cu toţii să lucrăm la o legislaţie modernă pentru prevenirea dezastrelor, care să fie cât mai urgent pusă în aplicare. Avem nevoie de identificarea tuturor clădirilor cu risc seismic din ţară şi de consolidarea lor urgentă, de legislaţie care să le permită proprietarilor să îşi consolideze şi singuri aceste clădiri, dacă îşi doresc acest lucru, de cursuri de pregătire a populaţiei, de un sistem de intervenţie rapidă, creat pentru astfel de situaţii, de verificare a rezervelor naţionale de hrană, apă potabilă şi materiale sanitare.

Vă mulţumesc.

Deputat Robert Turcescu, Circumscripţia nr. 14, Constanţa.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.