Parliamentary debates

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul deputat Andrei Nicolae.

Vă rog.

Domnul Andrei Nicolae:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Voi prezenta declaraţia politică "100 de ani de relaţii diplomatice între România şi Regatul Danemarcei".

Stimate colege,

Stimaţi colegi

Pe data de 5 iunie s-a serbat Ziua Constituţiei Regatului Danemarcei, ce are statut de zi naţională, pe lângă ziua de 16 aprilie, când este aniversată Majestatea Sa Regina Margareta a II-a a Danemarcei. Anul acesta este unul cu o însemnătate deosebită pentru relaţiile dintre ţara noastră şi regatul scandinav.

Chiar dacă la 31 mai 1879, trimisul special al Danemarcei la Viena se prezenta în faţa Regelui Carol I, în misiune specială, pentru a notifica recunoaşterea de către Danemarca a independenţei de stat a României, iar ulterior, în anul 1880, s-a înfiinţat primul Consulat Diplomatic danez la Bucureşti, relaţiile diplomatice dintre România şi Danemarca au fost stabilite abia la 1 mai 1917, când ambasadorul român cu reşedinţa la Stockholm a fost acreditat şi în Danemarca. Marcăm, aşadar, în prezent, un secol de când cele două ţări comunică oficial în plan diplomatic.

Cu siguranţă sunt bine cunoscute legăturile de rudenie şi apropierea dintre Familia Regală a României şi cea a Danemarcei, la fel cum este cunoscut şi faptul că, după 1989, regatul scandinav a devenit un partener apropiat al României şi un important susţinător al proceselor de reformă din ţara noastră şi al integrării României în organizaţiile euroatlantice şi europene.

În prezent, conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, în Regatul Danemarcei locuiesc şi muncesc peste 25.000 de români, iar în ceea ce priveşte relaţiile economice, danezii se află pe locul 23 în topul investitorilor străini în România, din punctul de vedere al capitalului social subscris.

Ceea ce merită realmente subliniat este însă caracterul cu adevărat social al statului danez. Grija faţă de cetăţean pare a fi prioritatea primordială a acestei societăţi. De la naştere până la pensionare, autorităţile se îngrijesc ca fiecărui cetăţean să-i fie asigurate toate condiţiile necesare unui trai decent şi liniştit. Nivelul de egalitate al veniturilor ne determină să privim regatul scandinav ca pe un adevărat stat al bunăstării. Nu de puţine ori locuitorii acestei ţări au fost clasaţi în topul cetăţenilor cu cele mai mari venituri, dar şi în topul celor mai fericiţi cetăţeni ai unui stat.

Cu toate acestea, au avut capacitatea de a păstra nealterate elementele de identitate culturală naţională, dar şi drepturile şi libertăţile civile. De aceea, cred că, în lumina unui secol de bună colaborare, România poate apela la vasta experienţă daneză în ceea ce priveşte construirea spiritului consensual, cu precădere în politică. Chiar dacă sistemele politice ale celor două state sunt diferit construite, cu siguranţă pot fi adaptate modelele care au avut succes în plan economic, al protecţiei sociale şi în plan educaţional.

Vă mulţumesc.

Andrei Nicolae, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 31 Vălenii de Munte, Prahova.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.