Parliamentary debates

Doamna Angelica Fădor:

"Este dispus Guvernul să repare o nedreptate?"

Doresc să vă prezint astăzi situaţia nedreaptă în care se află minerii care au lucrat în întreprinderi de prospecţiuni şi explorări geologice. Aceştia au fost excluşi din categoria celor care au desfăşurat activităţi încadrate în condiţii speciale de muncă, printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în urma sesizării formulate de Avocatul Poporului.

După cum mi-au explicat cei care se află în această situaţie, acum se face o mare nedreptate minerilor şi lucrătorilor care şi-au desfăşurat activitatea în subteran în cadrul unităţilor de prospecţiuni şi explorări geologice sau exploatări în subteran, pentru că nu se mai consideră activitate desfăşurată în "unitate minieră" şi încadrată în condiţii speciale de muncă.

În această situaţie se găsesc, în prezent, persoanele care au lucrat în subteran, pensionari şi viitori pensionari la Întreprinderea de Prospecţiuni şi Explorări Geologice Suceava, care a fost reorganizată prin H.G. nr. 193/1991 în S.C. GEOMOLD S.A.

Pe scurt, arealul de lucru al fostei unităţi miniere cuprindea partea nordică şi nord-estică a ţării, respectiv, judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Bacău şi Vaslui, la care se adăugau unele zone restrânse aparţinând judeţelor Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Harghita.

Pentru activităţile în acest sector, forţa de muncă locală nu acoperea necesarul, motiv pentru care au fost atraşi muncitori, tehnicieni şi ingineri din toate colţurile ţării, dar în special din judeţele limitrofe judeţului Suceava, respectiv din judeţele Neamţ, Botoşani, Vaslui şi Bacău.

În anul 1990, unitatea avea aproximativ 5.000 de salariaţi, iar cei care îşi desfăşurau activitatea în subteran executau lucrări de deschidere şi pregătire, respectiv puţuri de extracţie, galerii, nişe de legătură, suitoare, plane înclinate, camere speciale, abataje experimentale şi altele în zonele aflate în exploatare a minereului neferos, la exploatările Leşu Ursului, Fundu Moldovei, Mestecăniş, la acumulările de sulf din Munţii Călimani, la cele de baritină de la Holda şi Ostra, de minereuri de fier de la Delniţa sau minereu de mangan în Bazinul Domelor.

În aprilie 1997, activitatea de subteran din cadrul S.C. GEOMOLD S.A. a încetat, o parte dintre lucrători fiind preluaţi de celelalte unităţi miniere din zonă, respectiv S.C. MINBUCOVINA S.A. Vatra Domei sau Compania Naţională a Uraniului Bucureşti.

Potrivit Legii nr. 19/2000, personalul din cadrul S.C. GEOMOLD S.A., care şi-a desfăşurat activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă, a fost încadrat până în data de 1 ianuarie 2000, în grupa I de muncă, beneficiind de ieşirea la pensie la fel că toţi minerii din România, cumulând 20 de ani de activitate de la cele două unităţi miniere, cu limita de vârstă de 45 de ani.

Doresc să menţionez că art. 3 alin. (1) din Legea nr. 85/2003 defineşte activitatea minieră ca fiind ansamblul de lucrări privind prospecţiunea, explorarea, dezvoltarea, exploatarea, prepararea/prelucrarea, concentrarea, comercializarea produselor miniere, conservarea şi închiderea minelor, inclusiv lucrările aferente de refacere şi reabilitare a mediului.

Cu toate acestea, Legea nr. 263/2010 nu defineşte noţiunea de unităţi miniere, pentru a stabili dacă Întreprinderea de Prospecţiuni şi Explorări Geologice Suceava, respectiv, actualul S.C. GEOMOLD S.A., se încadrează în această categorie.

Din informaţiile pe care le am, menţionez că IPEG a plătit contribuţii la asigurări sociale pentru condiţii speciale, şi nu pentru condiţii normale de muncă pentru angajaţii care au lucrat în subteran, dar, cu toate acestea, din cauze pe care nu le cunosc, IPEG nu a urmat procedura de avizare a activităţilor desfăşurate în vederea încadrării locurilor de muncă în condiţii speciale, conform H.G. nr. 1025/2003.

De remarcat este faptul că firmele de prospecţiuni şi explorări geologice au întrerupt din 1997 activităţile în subteran şi au continuat doar la suprafaţă.

Actuala situaţie, rezultată în urma Deciziei ÎCCJ nr. 9/2019, este nedreaptă şi discriminatorie atât între minerii de la unităţile miniere de exploatare faţă de cei de la IPEG, dar şi între foştii lucrători în subteran de la IPEG, pensionaţi anterior datei de 01 ianuarie 2001 faţă de cei ieşiţi la pensie după această dată.

În aceiaşi situaţie nedreaptă se află şi celelalte IPEG-uri din ţară: IPEG Maramureş - S.C. Cuarţ S.A., IPEG Harghita, Banatul, Oltenia, Hunedoara.

Egalitatea de şanse pentru angajaţii care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii nu ar trebui să fie doar teoretică.

Cei care au muncit în Întreprinderea de Prospecţiuni şi Explorări Geologice Suceava nu sunt angajaţi de mâna a doua, iar guvernanţii ar trebui să găsească o soluţie pentru a repara nedreptatea care le este făcută.

Este dispus Guvernul să analizeze situaţia acestor angajaţi şi să găsească o soluţie pentru acordarea de "drepturi egale pentru muncă egală"?