Parliamentary debates

Domnul Alexandru Rafila:

Urmează, de la Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Giurgiu Adrian.

Şi se pregăteşte, de la Grupul parlamentar AUR, doamna deputat Gianina Şerban.

Domnul Adrian Giurgiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Un subiect deosebit de important şi de interes naţional în momentul de faţă îl reprezintă prioritizarea plantării perdelelor forestiere pe teritoriul României.

În anul 2002, pe fondul apariţiei necesităţii de a combate şi a preveni efectele calamităţilor naturale, cât şi pentru a dezvolta silvicultura, a fost adoptată Legea nr. 289 privind perdelele forestiere de protecţie, însă... (Vociferări.)

Domnul Alexandru Rafila:

Aş vrea să vă rog să vorbiţi puţin mai încet în sală.

Mulţumesc.

Ca să-l auzim pe colegul nostru.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Giurgiu:

...însă realitatea demonstrează, 19 ani mai târziu, faptul că proiectul care a fost aprobat în cadrul legii nu s-a dezvoltat.

Fundamentată pe baza unor studii întocmite de organele abilitate, şi în literatura de specialitate se consemnează că perdelele de protecţie sunt o cauză de utilitate publică.

Doresc să menţionez câteva dintre principalele avantaje a perdelelor forestiere de protecţie - protejarea culturilor agricole împotriva secetei, eroziunilor şi alunecărilor de teren, cât şi protejarea solului împotriva spulberării stratului superior fertil; îmbunătăţirea microclimei câmpurilor, reducând forţa vântului; şi, nu în ultimul rând, influenţarea directă sau indirectă asupra sănătăţii oamenilor, degajând cantităţi substanţiale de oxigen.

La nivel european, EURAF - Federaţia fermierilor ce folosesc sistemul agroforestier - şi-a propus implementarea perdelelor forestiere în 50% din fermele europene, până la sfârşitul anului 2021. Conform unui studiu realizat în anul 2019, în momentul de faţă, perdelele forestiere sunt reprezentate de 11,8% din totalul pădurilor europene, pe când România are aproximativ 1.400 de hectare, din 6,9 milioane de hectare pădure, adică 0,02%.

România are nevoie de aceste perdele forestiere! Necesitatea şi oportunitatea acestui sistem naţional de perdele decurg din faptul că, în România, în absenţa sistemelor de irigaţii, agricultura este dependentă de condiţiile climatice, iar producţiile realizate în anii secetoşi sunt mici sau se înregistrează frecvent calamităţi pe mari suprafeţe.

Potrivit datelor din domeniu, aproximativ 43% - circa 6,4 milioane de hectare - din cele 14,963 milioane de hectare de terenuri agricole impun protejarea culturilor agricole împotriva secetei, eroziunii şi alunecărilor de teren. Avem nevoie de acest sistem implementat care să protejeze oraşele, comunităţile cele mai vulnerabile şi terenurile agricole.

Nu în ultimul rând, trebuie să menţionez faptul că fermierii şi proprietarii de păduri sunt actori-cheie în zonele rurale. Tocmai de aceea este necesar să îi sprijinim în procesele de sustenabilitate ecologică. Perdelele forestiere şi plantaţiile de specii forestiere pe terenuri agricole ar trebui gestionate ca terenuri agricole în folosinţă agrosilvică, iar proprietarii de terenuri ar trebui să fie ajutaţi să împădurească, iar dacă o fac din fonduri proprii, includerea în fondul forestier a perdelelor forestiere să fie opţiunea proprietarului.

Este necesară, de asemenea, debirocratizarea şi simplificarea schimbării categoriei de folosinţă, de la teren agricol cultivat la teren cu folosinţă forestieră sau agrosilvică, inclusiv pentru culturi energetice, care ar putea asigura necesarul de lemn de foc al comunităţilor locale.

Oamenii trebuie încurajaţi să împădurească, nu sancţionaţi!

Deputat al USR de Mureş, Adrian Giurgiu.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.