Parliamentary debates

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Radu-Marin Moisin, PNL.

Vă rog.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Bună ziua, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi are ca temă "Starea spaţiului Schengen în anul 2022".

Spaţiul Schengen le permite cetăţenilor europeni să locuiască, să lucreze şi să călătorească în altă ţară europeană fără a fi supuşi controalelor la frontierele interne. Aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o ţară Schengen în timp ce lucrează în alta şi în fiecare zi aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează frontierele interne.

Atât criza refugiaţilor din 2015, cât şi pandemia de COVID-19 au pus presiune asupra spaţiului Schengen, întrucât statele membre au introdus, în acele momente de cumpănă, controale la frontierele interne, cauzând astfel probleme de circulaţie a persoanelor, precum şi de aprovizionare în interiorul Uniunii Europene.

Deşi Comisia a încercat să diminueze impactul controalelor la frontiere şi să îmbunătăţească gestionarea acestora, a decis că sunt mai mult decât necesare anumite îmbunătăţiri pentru a ne asigura de faptul că spaţiul Schengen este sigur şi poate face faţă provocărilor viitoare şi, în consecinţă, s-a adoptat Strategia pentru spaţiul Schengen, cel mai mare spaţiu al libertăţii de circulaţie din lume.

Principalele acţiuni pe care le prevede această strategie sunt menite să asigure rezilienţa spaţiului la orice provocare: asigurarea unei gestionări eficace şi moderne a frontierelor externe ale UE; consolidarea spaţiului Schengen pe plan intern, dar şi îmbunătăţirea guvernanţei pentru a promova încrederea între statele membre şi o mai bună pregătire pentru situaţii de criză.

De asemenea, strategia adoptată în 2021 presupune şi finalizarea extinderii spaţiului Schengen, prin admiterea României, Bulgariei şi Croaţiei, astfel încât şi aceste state europene să beneficieze pe deplin de sistemul liberei circulaţii.

Totodată, această strategie prevede ca până în anul 2023 frontierele externe ale Uniunii Europene să devină mai bine protejate, astfel încât sistemele de informaţii pentru gestionarea frontierelor şi a migraţiei, precum şi pentru asigurarea respectării regulilor ar trebui să devină interoperabile, să le ofere poliţiştilor de frontieră informaţiile de care au nevoie pentru a şti cine traversează frontierele Uniunii, eliminând lacunele existente în prezent.

De asemenea, sistemul de intrare/ieşire va avea un rol cheie în înregistrarea intrării şi a ieşirii cetăţenilor, înlocuind astfel ştampilarea manuală a documentelor. Sistemul nu doar că va îmbunătăţi calitatea controalelor, ci va reuşi să detecteze orice încercare de fraudare a documentelor de identitate.

Comisia a publicat recent primul raport asupra strategiei care monitorizează în primul rând progresele înregistrate la sfârşitul anului trecut, identifică problemele întâmpinate şi promovează măsuri comune adecvate şi, în al doilea rând, identifică priorităţile pentru perioada 2022-2023.

Desigur, primul raport după adoptarea Strategiei pentru spaţiul Schengen evidenţiază şi unul dintre cele mai imperioase aspecte, ce necesită o atenţie deosebită, întrucât reiterează importanţa finalizării extinderii spaţiului Schengen şi invită Consiliul să adopte deciziile care să permită României, Croaţiei, şi Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestui spaţiu.

Mulţumesc.

Radu Moisin, deputat de Cluj.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.