Parliamentary debates

Domnul Adrian Alda:

"MADR le explică fermierilor cum să acceseze cele 15,8 miliarde de euro destinate agriculturii"

PSD prin ministrul său, Petre Daea, a mutat la propriu biroul de la Ministerul Agriculturii în teren, astfel încât toţi fermierii români să ajungă să fie foarte bine informaţi despre cum să acceseze cele 15,8 miliarde de euro, cuprinse în Planul Naţional Strategic 2023-2027. Sub denumirea generică de "Caravana Cunoaşterii", MADR dinamizează comunicarea directă cu toţi investitorii din agricultură. Va prezenta, în cele mai mici detalii, planul de acţiune destinat dezvoltării acestui domeniu, precum şi pe cel privind satele româneşti, ambele fiind ţintele acestui program.

Pe lângă forma inedită a acestei campanii ample de informare, noi, cei de la PSD, am stabilit şi un calendar al întâlnirilor cu fermierii, astfel încât să folosim până la ultimul leu din toate sumele disponibile.

O astfel de campanie de informare este mai mult decât oportună şi reconfirmă şi ea preocuparea constantă social-democrată pentru agricultură şi investitorii implicaţi în această zonă principală de activitate, dar şi importanţa pe care o acordăm creşterii rezilienţei şi a predictibilităţii ei, precum şi dezvoltării comunităţilor rurale prin infuzarea integrală a acestor noi forme de sprijin.

Ştim cu toţii că nu putem vorbi despre satul românesc, pe care avem obligaţia să îl susţinem funcţional şi, pe cât posibil, cât mai autentic, fără să includem agricultura şi, în aceeaşi măsură, orice tradiţie, încă destul de bine conservată în aceste aşezări. Iar de reuşita dinamizării dezvoltării agriculturii depinde conservarea acestui tezaurizator autentic al românismului - satul.

Aşadar, mutarea accentului de la conformitate către rezultate şi performanţă, creşterea ambiţiilor în materie de mediu şi climă şi bunăstarea animalelor, un grad ridicat de flexibilitate în stabilirea regulilor detaliate de eligibilitate şi selecţie, extinderea sectoarelor pentru care se acordă finanţare din PNS, bunăstarea la taurine, irigaţii în sisteme locale, investiţii în perdele de protecţie sunt doar câteva dintre cele mai importante noutăţi şi avantaje pe care le oferă României această strategie, agreată de comunitatea europeană, pentru următorii patru ani.

Având în vedere că mereu s-au ridicat diverse voci extrem de vocale din opoziţie împotriva oricăror decizii venite de la Bruxelles, voi face şi câteva menţiuni prin care doresc să le elimin orice rezerve fermierilor care ar putea să evite întâlnirile în beneficiul lor, organizate de MADR. Concret, acest tip de plan se adresează tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, şi nu doar României. Numai că fiecare strategie de ţară are particularităţi diverse, în baza atributelor pe care le prezintă relieful său, dar şi necesităţile climatice regionale. Spre exemplu, România nu poate avea aceleaşi obiective privind agricultura ca alte state comunitare care se bucură de un regim al precipitaţiilor mult mai bogat, cum ar fi Belgia, Olanda sau chiar şi Franţa, şi Germania.

Şi pentru că tot am menţionat acest capitol imprevizibil al precipitaţiilor, ţin să subliniez că printre sectoarele deosebit de importante ale PNS România privind finanţarea consistentă se numără irigaţiile şi depozitarea şi procesarea prin intervenţiile din Pilonul II.

Pentru o informare şi mai conformă a tuturor agricultorilor, precum şi a românilor interesaţi sau implicaţi în acest domeniu, menţionez că Executivul European a aprobat, săptămâna trecută, strategia naţională, în totalitatea ei. 9,78 de miliarde de euro sunt prinse în Pilonul I, intitulat "Plăţi directe şi intervenţii sectoriale", iar alte 5,87 miliarde de euro vor fi alocate Pilonului al II-lea pentru dezvoltarea rurală.

În cele 1.900 de pagini ale Planului Naţional Strategic 2023-2027, sunt prevăzute 89 de intervenţii, incluzând 51 de intervenţii prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi 38 de intervenţii prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Banii dislocaţi pentru FEGA se vor concretiza atât prin plăţile directe, cât şi prin intervenţii sectoriale, ambele măsuri fiind destinate pentru susţinerea pieţei. Cât priveşte FEADR, aceasta se va traduce prin instrumentele de sprijin incluse în politica de dezvoltare rurală.

În concluzie, trebuie să admitem că vorbim despre o serie de condiţionalităţi, dar şi despre bani alocaţi acestora, tocmai ca să le asigure susţinerea fermierilor nu doar în activitatea lor curentă, ci şi pentru transformările pe care le au de pus în practică, astfel încât să poată beneficia, în baza lor, şi pe viitor, atât de fonduri europene, cât şi de cele naţionale.

În speranţa că am reuşit prin aceste noi precizări să informez mai bine fermierii, dar şi să dezamorsez o retorică antieuropeană şi antiprogres agricol, specifică opoziţiei noastre, îmi exprim convingerea că această formă extinsă de diseminare pe scară largă a informaţiilor privind accesarea fondurilor europene va avea efecte optime pentru agricultura naţională şi va produce profiturile preconizate sau ţintite de investitori.

PSD a demonstrat şi acum că rolul său de a dinamiza domeniul agrar şi pe cel aferent instituţional este unul fundamental şi eficient, folosit strict pentru protejarea investiţiilor românilor, dar şi pentru creşterea calităţii vieţii prin asigurarea unei hrane cât mai calitative şi suficiente.