Parliamentary debates

Domnul Adrian Alda:

"Şi agricultura are nevoie de diplomaţie"

Marele nostru om de stat, Nicolae Titulescu, a lăsat în urma sa nu doar unele repere politice, demne de inspiraţie pentru orice generaţii de politicieni, ci şi o serie de aprecieri, iar printre acestea cea privind diplomaţia este deosebit de relevantă pentru situaţia în care se află agricultura românească, la această oră.

"Experienţa m-a învăţat că numai sinceritatea şi cunoaşterea celorlalţi permit în diplomaţie culesul unor succese nu efemere, ci permanente", spunea fostul ministru de externe de la începutul secolului trecut.

Aşadar, politicianul român sublinia importanţa diplomaţiei, precum şi modul în care aceasta poate fi folosită cu succes pentru îndeplinirea anumitor scopuri.

În actuala "luptă" de pe piaţa europeană a cerealelor, agricultura naţională are şi ea nevoie de suportul diplomaţiei. În definitiv, toate domeniile de activitate, gestionate de miniştrii de resort, ajung, la un moment dat, şi în punctul în care eforturile trebuie conjugate şi cu acte diplomatice. Altfel spus, având în vedere faptul că aplicarea modelului polonez, îmbrăţişat şi de către Ungaria şi de către Bulgaria, a suscitat deja reacţii vehemente din partea Comisiei Europene, consider că este mai necesară ca oricând accentuarea discuţiilor diplomatice dintre Ministerul Afacerilor Externe şi Kiev, pentru protejarea fermierilor români, afectaţi de exporturile de grâne ucrainene.

Ştim cu toţii, atât noi, parlamentarii şi europarlamentarii PSD, precum şi toţi fermierii, că, graţie eforturilor ministrului Petre Daea, vor veni mai mulţi bani europeni destinaţi despăgubirilor investitorilor în agricultură, dar şi că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a anunţat, zilele trecute, că va disloca de la buget şi alte sume pentru această situaţie. Însă, dincolo de toate deciziile luate intern pentru protejarea şi mai tranşantă a fermierilor şi pentru descurajarea intenţiilor unora, de retragere din activitate, România trebuie să poarte dialoguri diplomatice cât mai aplicate cu autorităţile din Ucraina pentru o posibilă suspendare temporară a exporturilor de cereale din această ţară.

Nu îmi pot permite, în calitate de simplu parlamentar, să mă erijez în locul ministrului de externe şi să mă pronunţ eu dacă este sau nu cel mai potrivit să implementăm modelul aplicat în Polonia şi Ungaria, motiv pentru care subliniez importanţa dialogului echilibrat şi cu partea ucraineană, precum şi cu Comisia Europeană.

Eu militez strict pentru ca interesele româneşti să fie protejate cât mai bine. Vorbesc şi despre investiţiile oamenilor, dar şi despre creşterea economiei româneşti şi chiar despre consumatorul final, adică românul de rând care trebuie să se hrănească pe cât posibil mai sănătos, dar şi mai ieftin.

Trebuie să reacţionăm cu înţelepciune, în aşa fel încât acumulările de cereale străine să nu devină şi mai mari şi să ne pericliteze, din nou, sectorul agricol pe toată durata conflictului armat, desfăşurat la graniţa de est a României.

În acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi cu toţii de existenţa Acordului bilateral privind exporturile, menţionat de Kiev în disputa cu Varşovia, şi care s-a vrut, indirect, şi un gest adresat şi celorlalte state membre ale Uniunii Europene care intră sub incidenţa acestor tratate, printre care se înscrie şi ţara noastră. În schimbul de replici dintre Ucraina şi celelalte ţări care suportă anumite prejudicii, am mai observat că tot Kievul a făcut apel la negocieri pentru rezolvarea situaţiei.

Aşadar, este evident că pentru a evita extinderea diferendului cu Comisia Europeană şi cu Ucraina, România trebuie să se implice, pe linie diplomatică, şi mai asumat decât a procedat în cazul divergenţelor privind Canalul Bîstroe şi să identifice soluţiile convenabile pentru ambele părţi.

Şi în acest caz, la fel ca de fiecare dată când vine vorba despre protejarea profiturilor naţionale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a asigurat sprijinul tehnic reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Externe pentru demararea discuţiilor diplomatice cu partea ucraineană.

Acest demers al MADR, realizat pentru a pune capăt acestei disensiuni, nu este singurul de acest fel.

Vă reamintesc tuturor, dragi colegi şi dragi fermieri, că noi, social-democraţii, am propus ca MAE să susţină în cadrul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi ai Guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană, COREPER, desfăşurat chiar astăzi, ca Regulamentul 870/2022 privind regimul taxelor vamale pentru produsele ucrainene să fie aplicat diferenţiat la nivelul Uniunii. Mai exact, statele membre ale Uniunii Europene, care îşi asigură consumul intern din producţia proprie, ar trebui să permită doar tranzitul cerealelor din Ucraina către celelalte ţări comunitare care nu îşi pot acoperi necesarul de consum din producţia autohtonă.

Sunt convins că o astfel de măsură ar fi cu adevărat echitabilă atât pentru fermierii ucraineni, cât şi pentru fermierii din statele membre ale UE. Şi este şi foarte posibil ca punerea ei în practică să stingă tensiunile indezirabile şi redundante dintre ţările afectate de importul grânelor din ţara vecină.

Indiferent de alegerea pe care o vor face partenerii noştri de guvernare de la PNL, care deţin portofoliul MAE, nu trebuie să facem rabat de la niciun instrument diplomatic necesar pentru deblocarea acestei situaţii nefavorabile şi care ar putea avea efecte greu de diminuat pe termen lung asupra agriculturii româneşti.

Militez pentru susţinerea intereselor fermierilor români şi mă alătur, din nou, lor, prin intermediul acestei declaraţii politice, astfel încât aceştia să iasă cât mai echitabil din această situaţie.