Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of December 19, 2023
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.6/2024
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of December 19, 2023 |
Sittings of the Chamber of Deputies of December 19, 2023
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.20 | Adrian Alda - declaraţie politică având titlul "34 de ani de la evenimentele eroice care au schimbat România"; | ![]() |
||
|
"34 de ani de la evenimentele eroice care au schimbat România" Anul 1989 a evidenţiat sfârşitul regimurilor comuniste, asupritoare din Europa. Primăvara schimbării mai multor sisteme politice europene a debutat chiar în luna martie a acelui an cu Masa Rotundă din Polonia. Imediat, în Cehia a izbucnit o revoluţie de catifea. Apoi, a urmat căderea Zidului Berlinului care a zdruncinat şi mai tare opresiunea comunistă. Instaurarea democraţiei a fost confirmată şi prin Revoluţia română în luna decembrie a aceluiaşi an. Numai că represiunea sângeroasă şi sacrificiul luptătorilor pentru libertate au crescut imens costurile libertăţii acestui popor, marcându-ne definitiv sufletele şi istoria neamului nostru, precum şi pe cea a Europei. Revoluţia română cu al său final dramatic este unul dintre cele mai relevante evenimente ale istoriei moderne ale ţării noastre, dar şi ale "Bătrânului Continent". La creşterea importanţei acestui eveniment fundamental atât pe plan intern, cât şi extern au contribuit urmările sale de ordin politic, economic, social şi cultural. Toate aceste schimbări în cascadă, produse graţie Revoluţiei române, au rămas definitorii până în ziua de astăzi pentru noul statut al naţiunii române în sânul comunităţii europene şi euroatlantice şi, cel mai probabil, vor continua să se menţină aşa. La fel de vii trebuie să rămână în memoria colectivă şi prea multele pierderi de vieţi omeneşti, cât şi suferinţele şi greutăţile inerente pe care le-a impus acest proces de transformări atât de ample şi de profunde. Durerea devenirii acelor români patrioţi în eroi ai neamului mă face, de multe ori, să mă gândesc şi să regret foarte mult că pentru noi toţi ar fi fost mai benefică o schimbare paşnică de sistem politic. Dacă ar fi fost urmat modelul celorlalte state fost comuniste, am fi putut salva vieţile celor 1.142 de martiri şi am fi putut bloca rănirea şi stigmatizarea ireversibilă a altor 3.138 de persoane. Acelaşi tip de schimbare fundamentală, paşnică ne-ar fi fost necesară ca să faciliteze coagularea mai performantă a noii puteri de la acea vreme. Dar, dincolo de părerile mele de rău, ţara noastră s-a eliberat din totalitarism graţie acelei explozii sociale, izbucnită la Timişoara pe 15 decembrie 1989. Revolta din primul oraş devenit martir şi declarat liber în data de 20 decembrie 1989 a ajuns, rapid, să se bucure de susţinerea întreg poporului român. Astfel, Revoluţia a fost finalizată, sângeros, în capitală, în 21-22 decembrie 1989. Începând din 21 decembrie 1989, la Bucureşti, au încetat să mai fie scandate lozincile ceauşiste. În schimb, revolta timişorenilor era aclamată în cor de către miile de oameni strânşi de dictator în faţa Comitetului Central al PCR. Iar 22 decembrie 1989 a fost ziua în care Revoluţia socială, cu un autentic caracter popular şi naţional, a învins. Niciodată nu trebuie să uităm, dragi români şi dragi colegi, că Revoluţia a fost opera colectivă a poporului, reprezentând un act de mare curaj şi demnitate al întregii naţiuni. Se impune să ne învăţăm copiii că acest demers a dat semnalul redeşteptării noastre naţionale. A fost un moment unic, care ne umple, deopotrivă, de durere, dar şi de mândrie şi de recunoştinţă pentru sacrificiile eroilor noştri recenţi. Dintre toate aceste multiple considerente, trebuie să avem mai pregnant în vedere, din calitatea noastră de politicieni şi de factori decidenţi, că cererile şi aşteptările românilor trebuie să-şi pună amprenta, în continuare, asupra vieţii politice şi sociale şi să structureze multe dintre hotărârile pe care le luăm. La rândul său, şi poporul român are datoria să-şi cinstească trecutul ca semn al onoarei naţionale! Respectul faţă de trecut reprezintă un act de demnitate, o dovadă de încredere în viitorul nostru ca naţiune responsabilă, unită şi solidară în dorinţa ei de progres economic şi social. Şi pentru că schimbarea în bine a României a fost mult mai intensă şi mai profundă decât o percepem noi acum, trebuie să ne facă mai conştienţi de potenţialul nostru ca popor, astfel încât să-l exploatăm în folosul nostru la nivelul maxim. |


