Gabriela-Corina Ene
Gabriela-Corina Ene

Sittings of the Chamber of Deputies of February 12, 2025

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.13/2025
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of February 12, 2025

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.20 Gabriela-Corina Ene - declaraţie politică intitulată "Proiectul României mature - Alegerea esenţială între polarizare şi armonie socială";

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi şi stimate colege,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Proiectul României mature - Alegerea esenţială între polarizare şi armonie socială".

Cred că mulţi dintre noi, urmărind evenimentele din ultima perioadă, simţim acelaşi lucru. Simţim că aceasta nu este România pe care noi o ştim şi o iubim. Simţim că violenţele din Piaţa Victoriei nu ne caracterizează nicidecum. Simţim că urletele din Parlament nu ne reprezintă. Ştim că ideile ezoterice, extraterestre de-a dreptul, nu ne fac cinste. Cunoaştem o Românie pacifistă, nu una aflată în goană după teritoriile vecinilor. Şi, mai presus de orice, ştim că România nu aparţine goarnelor care vor să ne despartă. Polarizarea nu este în ADN-ul nostru.

Avem o misiune importantă cu toţii, ca voci ale raţiunii din politică şi din societate - să restaurăm România pe care o cunoaştem şi o îndrăgim atât de mult. Aş numi acest proiect "România armoniei sociale". Străinii ne-au redescoperit în ultimii ani aşa cum suntem noi de fapt. Suntem un popor ospitalier. Uşile satelor noastre sunt larg deschise pentru vecini, străini şi pentru orice om de bună-credinţă care vrea să ne treacă pragul. Am condus, până de curând, o comunitate din mediul rural şi ştiu despre ce vorbesc. România mea este România satului universal, sat care ne-a învăţat, ca popor, că a fi inimoşi nu este doar o lozincă turistică, ci un model al existenţei noastre.

România, greu încercată după un secol de conflicte mondiale, fascism dezumanizant, comunism sângeros şi o tranziţie democratică spinoasă, a pornit la drum în noul secol cu un proiect clar - acela al integrării euro-atlantice. Ce trebuie să înţelegem, însă, este că procesul acesta de integrare este departe de a se fi încheiat. Acum, la 18 de la aderare, este momentul să ne asumăm o nouă etapă, centrală, a integrării noastre europene - aceea a maturităţii strategice.

Maturitatea strategică trebuie să devină un proiect de ţară pentru că, în ambele planuri, atât în comunităţile noastre, cât şi în regiune şi în lume, potenţialul imens al ţării noastre este umbrit de amurgul echilibrului în discursul politic. În ţară, nu ne ajung săptămâni să remarcăm progresele imense pe care le-am înregistrat. Urcând în maşină şi făcând înconjurul ţării, observăm o Românie schimbată la faţă, o Românie pregătită să se reindustrializeze, o Românie în rând cu lumea. Poate că am pierdut, însă, din vedere esenţa acestei traiectorii pe care am urmat-o atât de loial - progresul este efemer atâta vreme cât lăsăm oamenii în urmă. Dacă primele 12 mari oraşe ale ţării produc 80% din PIB, este clar că milioane de oameni din mediul rural şi urbanul mic suferă consecinţele. Efectele le resimţim, însă, nu numai la vot, ci şi în sânul comunităţilor noastre.

În lume, România a devenit un pilon al valorilor democratice. După ce Putin şi-a trimis tancurile şi tinerii nevinovaţi să lupte împotriva Ucrainei într-un război ilegal, iraţional şi inuman, România a devenit un adevărat tărâm al compasiunii pentru sute de mii de refugiaţi. În NATO şi UE am devenit o voce respectată şi ne-am câştigat drepturi fundamentale, drepturi pentru care generaţii întregi au militat. Am intrat în Schengen, vom călători fără vize în SUA, suntem aproape să intrăm în OCDE - toate aceste realizări fiind păstorite de către guvernarea social-democrată. Şi, totuşi, lipseşte ceva. Lipseşte acea busolă strategică care îi face pe români să se simtă demni în Europa şi în lume. Lipseşte leadershipul regional pe care avem potenţialul să ni-l asumăm cu multă creativitate fix atunci când vecinii şi Europa au mai mare nevoie de noi.

Dragi colegi, am încredere că putem traversa această perioadă împreună, uniţi, lăsând deoparte talibanismul şi revendicându-ne maturitatea. Pentru că, aşa cum spunea social-democrata şi intelectuala feministă Sofia Nădejde în epoca interbelică, "oricine trebuie să puie ca scop final fericirea nu numai a lui, ci a omenirii întregi". Când vom înţelege asta, dragi colegi, vom şti că nu există duşmănie între român şi român, ci numai parteneriat pentru proiectul nostru comun.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu.

Se pregăteşte domnul Dimitriu, de la USR.