Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

O invit la microfon pe distinsa noastră colegă Cristina Pocora, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Şi-l rog să se pregătească pe domnul deputat Andrei Sava, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de a da citire declaraţiei mele politice, aş vrea să-i transmit, chiar dacă nu mai este prezent, colegului de la PDL că aici nu este grupul de terapie pentru frustrările celor din PDL, el este în Modrogan, iar declaraţiile politice se ţin pe teme de interes naţional. Nu ştiam ca domnul Stănişoară şi trecerea lui la PNL să fie o temă de interes naţional.

În continuare, declaraţia politică: "Este nevoie de mai mult pentru o protecţie reală a victimelor violenţei domestice."

Violenţa asupra femeilor este o realitate dramatică şi regretabilă pentru multe femei din România. Indiferent de forma de manifestare, esenţială este garantarea unui cadru legislativ şi instituţional coerent pentru a răspunde acestui flagel, pentru a găsi cele mai bune modalităţi de evidenţiere a fenomenului şi de reacţie la o problemă care nu este doar a victimelor, ci care se răsfrânge asupra funcţionării şi sănătăţii familiale şi a societăţii în ansamblu.

Anul trecut, pe 8 martie, a fost promulgată legea pe care am promovat-o, Legea nr. 25/2012 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, după patru ani de dezbatere în Comisia pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi.

Mecanismul începe să se pună, încet-încet, în mişcare şi putem întrezări speranţe pentru victimele violenţei domestice, prin implementarea legii. Voi prezenta în continuare o serie de date care reflectă gradul şi viciile de aplicare ale acestei legi, rezultate în urma analizei făcute de societatea civilă.

Conform studiului la nivel naţional cu privire la implementarea ordinului de protecţie, realizat în luna ianuarie de o serie de ONG-uri (A.LE.G, ANAIS, FILIA, GRADO, Asociaţia FRONT şi Asociaţia Transcena), peste 1000 de cereri de emitere a unui ordin de protecţie au fost înregistrate în perioada 12 mai 2012 - 28 ianuarie 2013, la nivel naţional. În 406 dintre dosare, solicitările au fost admise integral sau parţial

Cele mai multe cereri admise sunt în Bucureşti, Bacău şi Prahova, 3 din cele 4 unităţi administrative cu cea mai mare prevalenţă de cereri înregistrate.

Din nefericire, însă, faptul că numărul de dosare nesoluţionate este destul de mare arată că nu se respectă principiul celerităţii judecării acestor cauze. În ceea ce priveşte durata pentru soluţionarea unei cereri, media este de 33,3 zile, din care 9,7 zile se scurg de la înregistrarea cererii şi până la primul termen. Cel mai scurt termen mediu de soluţionare este de 14 zile în judeţul Arad, judeţ în care nici o cerere nu a fost admisă din cele 7 înregistrate. Cea mai lungă durată medie o găsim în judeţul Vâlcea şi este de nu mai puţin de 71 de zile.

S-a constatat că cele mai multe ordine de protecţie au durata de 6 luni. Din păcate, însă, foarte puţine astfel de ordine prevăd obligarea agresorului la consiliere psihologică sau la o formă de program structurat care să aibă ca scop schimbarea comportamentului acestuia. Conform studiului amintit, în doar câteva cazuri s-a dispus obligarea agresorului de a merge la dezintoxicare, predominând măsuri referitoare la păstrarea distanţei dintre victimă şi agresor. În mod paradoxal, în unele cazuri, agresorul nici nu a fost obligat să părăsească domiciliul, eficienţa ordinului de protecţie fiind practic anulată.

În ceea ce priveşte prevalenţa de gen, s-a constatat ca cererile depuse de femei alcătuiesc un procent de 94%. 1000 de cereri pentru emiterea ordinului de protecţie în 9 luni de zile nu reprezintă o cifră care să sugereze un nivel extrem de ridicat de manifestare a fenomenului violenţei domestice, însă, trebuie să avem în vedere faptul că instanţele sunt localizate în municipii, că demersul de prevenire şi oferta de servicii sunt mai mult decât inegal distribuite la nivelul ţării şi că aceste condiţii nu favorizează victimele violenţei în familie să apeleze la justiţie. Legea prevede că instanţa poate hotărî dacă executarea se va face cu somaţie sau fără impunerea vreunui termen. "A te decide pentru un proces lung sau pentru unul scurt în cazul ordinului de protecţie înseamnă a alege între riscul de vătămare corporală şi chiar moartea victimei şi libertatea de mişcare şi dreptul la proprietate al agresorului", iar durata mare de judecare a cererilor de emitere a ordinelor de protecţie arată că balanţa înclină spre protejarea libertăţii de mişcare şi a dreptului de proprietate al agresorului. Aşadar, nerespectarea principiului celerităţii prevăzut de lege constituie un element de risc pentru revictimizare.

Totodată, în studiul amintit, se precizează că nu se ştie exact în ce mod structurile Poliţiei Române pun în executare ordinele de protecţie comunicate de către instanţele de judecată, dar şi că, în majoritatea cazurilor, judecătorii nu respectă intimitatea victimelor, ceea ce înseamnă că 77% din cazuri sunt judecate în afara camerei de consiliu, adică cu un public care află toate problemele femeii agresate.

Concluziile studiului impun anumiţi paşi în direcţia combaterii violenţei în familie: monitorizarea şi centralizarea, în rapoartele periodice, a cazurilor de violenţă în familie reclamate, stadiul şi acţiunile întreprinse privind executarea ordinelor de protecţie de către IGPR; să se asigure respectarea principiului celerităţii, stipulat în lege; să se garanteze obligarea agresorului de a participa la şedinţe de consiliere; să se respecte demnitatea şi intimitatea victimelor în timpul judecării cazurilor, aşa cum legea prevede şi să se garanteze în absolut toate cazurile obligativitatea părăsirii domiciliului de către agresor; să se pună bazele unei informări corecte şi complete a populaţiei, prin secţiile de poliţie rurală şi prin cabinetele medicilor de familie, părţi ale unor instituţii cu responsabilităţi în prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei domestice.

Vă mulţumesc.

Pocora Cristina-Ancuţa, deputat, Colegiul nr.1 Feteşti-Ţăndărei.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult.

O declaraţie reuşită. Sper că şi şedinţa foto să fie la fel de reuşită.