Parliamentary debates

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Andreea Paul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

"România este printre cele şase state europene fără niciun proiect acceptat şi semnat în Planul de investiţii Juncker". Aceasta este declaraţia politică pe care vreau s-o fac astăzi în faţa dumneavoastră.

22 de state din Uniunea Europeană au proiecte deja aprobate prin Fondul European pentru Investiţii Strategice, în prezent, pe baza Planului Juncker. România, vă spuneam, este una dintre cele şase state europene care nu au reuşit încă să aibă vreun proiect semnat. Aceasta trebuie să constituie ambiţia şi proiectul anului al Guvernului Cioloş.

La sfârşitul anului 2014, spuneam că România a aplicat pentru Planul de investiţii Juncker cu foarte multe proiecte şi de valoare mică. Din cele peste 2.000 de proiecte depuse în Uniunea Europeană, României îi revin 16% din total, dar valoarea acestora, adică banii europeni solicitaţi, reprezintă sub 5% din fondurile disponibile. Niciunul nu este însă acceptat.

Printre statele cu cele mai multe proiecte adoptate se află Italia - 17 proiecte, Franţa - tot atât, Marea Britanie - 13 proiecte, Spania - 9 proiecte, inclusiv Bulgaria are un proiect aprobat, deşi se află printre statele cu cele mai puţine proiecte depuse, doar 18. Deci contează calitatea acestor proiecte, nu numărul lor.

Cele mai multe proiecte europene depuse au fost în domeniul transporturilor, al energiei şi al economiei digitale. Cele mai multe proiecte româneşti sunt în domeniul economiei digitale, resurse, mediu şi abia apoi transport. Dar vă spuneam - multe şi mici.

Valoarea totală a proiectelor depuse de România în domeniul transporturilor şi al energiei este de aproximativ 50 de miliarde de euro, în timp ce proiectele altor state în aceste domenii au o valoare de două sau chiar de trei ori mai mare. Spre exemplu, Polonia a depus proiecte în valoare de 100 de miliarde de euro, Italia - 98 de miliarde de euro sau Marea Britanie - în valoare de 167 de miliarde de euro.

Deşi a ratat startul, România mai are şanse să i se aprobe vreunul dintre aceste proiecte.

Planul Juncker se desfăşoară pe parcursul a trei ani: e vorba de perioada 2015-2017. Trebuie să demonstrăm că putem fi parteneri responsabili, capabili de atragerea unor noi investiţii. Acest plan de investiţii prevede ca fiecare euro investit prin Fondul European pentru Investiţii Strategice să atragă alţi 15 euro. Aşadar, factorul de multiplicare este 15.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Declar închisă şedinţa.

Şedinţa s-a încheiat la ora 10,10.