|
Doamna Mirela Furtună: Mulţumesc. Tema declaraţiei mele politice de astăzi are ca subiect violenţa domestică. "Statisticile despre violenţa împotriva femeilor sunt tragedii individuale cu nume şi prenume" Violenţa împotriva femeilor rămâne, din păcate, o temă prea puţin discutată în societatea românească, pe măsura gravităţii sale. În anul 2017, au fost înregistrate 20.531 de fapte de loviri şi alte violenţe comise între membrii familiei, comparativ cu 18.531 de cazuri în 2016. Însă cea mai mare parte a victimelor sunt femei - 76%. În cazul violurilor şi agresiunilor sexuale înregistrate: 181 de violuri, 44 de agresiuni sexuale, 108 acte sexuale cu minori şi 84 de omoruri. Cele mai multe victime sunt fete minore. Datele publicate de Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, preluată de la Inspectoratul General al Poliţiei Române, sunt îngrijorătoare şi arată o amplificare a fenomenului. Însă, trebuie să fim tot timpul conştienţi că toate acestea nu sunt doar nişte cifre, mai mari sau mai mici, ci sunt tragedii, fiecare în parte la fel de importantă. Este necesar să recunoaştem că în spatele numerelor stau nume şi prenume de femei. Şi mai este important să admitem că violenţa nu este doar de natură fizică, ci şi verbală, cu repercusiuni dintre cele mai diverse: anxietate, tulburări de comportament, atacuri de panică, scăderea stimei de sine. Săptămâna trecută am participat la o acţiune de conştientizare a violenţei împotriva femeilor, dar şi pentru a marca eforturile care se fac în lupta împotriva acesteia. Chiar de 14 februarie. Nu a fost o vreme cu soare, nu a fost cald şi, totuşi, oamenii nu au rămas indiferenţi, ni s-au alăturat. Am fost alături de Alessandra Stoicescu şi Fundaţia "Mereu Aproape", de premierul României, Viorica Dăncilă, precum şi de alte colege din Parlament. Am tras un semnal de alarmă pe treptele Muzeului de Istorie. Astăzi, trag acest semnal de alarmă de la tribuna Parlamentului şi reamintesc că, prin Legea nr. 30/2016, România a ratificat Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, numită şi Convenţia de la Istanbul. Trebuie, cât se poate de repede, armonizată şi legislaţia românească. Dar mai trebuie să facem ceva: să încurajăm femeile să vorbească şi să denunţe actele de violenţă şi să încercăm să scoatem din vocabularul nostru de zi cu zi expresii care perpetuează astfel de acte şi le oferă legitimitate, precum: "bătaia este ruptă din rai" sau "n-a murit nimeni de la o palmă", ori altele asemenea, pentru că, având în minte aceste vorbe "înţelepte" din popor, şi nu pe cele despre toleranţă, demnitate, integritate, comportamentul uman poate face alegerea greşită. De la o palmă la omor sau schilodire şi traume psihologice distanţa poate fi foarte mică. Vă mulţumesc.
|