Parliamentary debates

Domnul Constantin Avram:

Am să aduc astăzi în atenţia opiniei publice o temă de larg interes, dezbătută în diverse ocazii de întreaga clasă politică, dar şi de reprezentanţii societăţii civile. Este vorba de nevoia tot mai acută de reformare a sistemului electoral din România, mai ales în organizarea alegerilor locale din 2020. Cred acest lucru pentru că de-a lungul timpului, din 2008 încoace, atât alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin în alegerile locale, dar şi alegerea deputaţilor şi senatorilor în colegii electorale prin vot uninominal s-au dovedit lipsite de eficienţă şi au permis instaurarea lipsei de reprezentativitate în alegerea primarilor, dar şi a deputaţilor şi senatorilor.

Astfel, s-a creat cadrul legal, prin impunerea Guvernului Boc, ca un primar, ales într-un singur tur de scrutin, să câştige mandatul cu 15-20% din totalul voturilor celor înscrişi pe listele electorale, iar deputaţii şi senatorii să acceadă în Parlamentul României de pe locul 2 sau chiar 3 în colegiul în care au candidat.

Eu sunt convins că aceste două exemple se constituie a fi abateri grave de la un sistem electoral democratic, pentru că democraţia are ca principal atribut reprezentativitatea, dar şi prezenţa la vot a majorităţii cetăţenilor ce fac parte dintr-o comunitate locală!

Iată de ce, în opinia mea, corecţia legilor electorale ar trebui să cuprindă cel puţin trei principii de bază, după cum urmează:

1. scăderea pragului electoral de la 5% la 3%;
2. micşorarea numărului de semnături necesare depunerii candidaturilor la 0,5% din totalul cetăţenilor cu drept de vot;
3. alegerea primarilor în două tururi de scrutin, sau dacă se va recurge în continuare la alegerea primarilor într-un singur tur, al doilea clasat în procesul electoral să fie declarat viceprimar al localităţii.

Aceste trei principii, cuprinse în noua lege electorală privitoare la alegerea noilor administraţii publice locale, ar corecta, pe fond, actualul sistem electoral devenit perimat şi ar consolida, în egală măsură, caracterul democratic al viitoarelor alegeri locale.

Ar mai fi două principii care ar contribui la însănătoşirea sistemului electoral românesc: votul obligatoriu şi limitarea numărului de mandate consecutive la 3, dar ar putea să apară restricţii de natură constituţională.

Iar dacă nu vom reuşi acest lucru, actuala clasă politică va trebui să-şi asume riscul major al reprezentării politice unice, precum şi posibilitatea întăririi poziţiei aşa-zişilor baroni locali în comunităţile locale româneşti.

De aici rămâne doar un pas spre apariţia partidului unic.

Asta vrea poporul român!? Eu cred că nu.