Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Da. Ar mai fi domnul Victor Paul Dobre. (Vociferări.)

Aşteptăm. Ce să mai...? Păi, n-am colegi.

Stimaţi colegi,

Repet. Toate grupurile parlamentare... USR a finalizat, ALDE a finalizat, PMP a finalizat, UDMR a finalizat.

De la minorităţi, domnul Grosaru nu e în sală.

De la neafiliaţi avem două colege care nu sunt în sală.

De la PNL mai avem: domnul Pavel Popescu. E în sală? Nu e.

Domnul Victor Paul Dobre.

Aşteptăm să luaţi cuvântul.

Domnul Mihai Culeafă nu e în sală.

Domnul Matei Dobrovie nu e în sală.

De la PSD, domnul Tudor Ciuhodaru? Nu este.

Ştefan Muşoiu, Cătălin Matei, Nicu Niţă, Luminiţa Jivan, Petru-Sorin Marica, Cristina Dinu, Elena Hărătău?

Îl invit pe colegul nostru, pe domnul Victor Paul Dobre.

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea este intitulată "Învăţământul profesional, o şansă pentru economia românească".

Stimaţi colegi,

În contextul transformărilor din societatea românească de după 1989, învăţământul profesional a avut cel mai mult de suferit, fapt resimţit mai acut în ultima perioadă şi datorită migraţiei în ţările din vestul Europei a numeroşi români care erau calificaţi în profesii vitale pentru economie.

Învăţământul românesc s-a adaptat la aşa-zisele cerinţe ale unui sistem educaţional modern, de la caracterul formativ de deprinderi şi aptitudini, la cel de sistem de acumulare de cunoştinţe.

Evoluţia individului în acest sistem este verificată periodic prin examinări sintetice ale acumulării de cunoştinţe în diferite etape, şi nu pe identificarea unor înclinaţii, deprinderi şi aptitudini care să îndrume tinerii spre o anumită profesie.

Firmele şi angajatorii care se implică în formarea şi susţinerea tinerilor dornici să deprindă tainele unei meserii au nevoie de certitudinea că, la sfârşitul stagiului de formare, aceştia vor munci măcar pentru o perioadă de timp pentru cei care i-au susţinut.

Din păcate, în cadrul reformei din învăţământ, în 2003, au fost desfiinţate şcolile profesionale, ceea ce a condus la distrugerea bazei materiale şi a însemnat, de fapt, încheierea bruscă a unei istorii de 150 de ani de învăţământ profesional românesc. În urma acestei măsuri, România se confruntă în prezent cu o acută lipsă de forţă de muncă, rezultate catastrofale la examenul de bacalaureat ale absolvenţilor intraţi la liceu cu medii sub 5, precum şi cu o creştere a ratei abandonului şcolar.

De aceea, pregătirea profesională trebuie să fie organizată şi să se desfăşoare sub autoritatea Ministerului Educaţiei, cu o bază materială adecvată şi cu implicarea puternică a agenţilor economici beneficiari ai viitorului personal calificat. Astfel, prin reorganizarea cadrului de formare a meseriaşilor este necesară o diversificare:

• la terminarea clasei a VIII-a şi trecerea la şcoli profesionale cu specialităţi solicitate de agenţi economici puternici;
• în cadrul învăţământului liceal, în unităţi şcolare cu profil industrial, unde să fie pregătit personal cu abilităţi şi cunoştinţe care să permită lucrul cu noi utilaje şi tehnologii;
• formarea profesională în sistem privat, dar sub controlul şi autorizarea Ministerului Educaţiei, pentru specialităţi locale sau cu cerinţe mai mici în economie.

Consider că într-un astfel de sistem educaţional şi formativ se va realiza mai eficient integrarea socială a tinerilor, stimularea acestora şi reducerea ratei abandonului şcolar, iar cei care nu vor urma cursuri universitare vor avea o pregătire minimă care să le permită găsirea unui loc de muncă.

Este de datoria noastră să depunem toate eforturile pentru a da o şansă tinerilor absolvenţi pentru integrarea socială şi implicarea lor în dezvoltarea economică. Trebuie, de asemenea, să dăm o şansă economiei româneşti care are nevoie de personal calificat, în măsură să aplice noile tehnologii şi să-şi mărească competitivitatea, în raport cu celelalte economii din Uniunea Europeană.

Victor Paul Dobre, deputat al PNL, Galaţi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.