Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of February 10, 2021
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.16/2021
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of February 10, 2021 |
Sittings of the Chamber of Deputies of February 10, 2021
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.22 | Alin-Gabriel Apostol - declaraţie politică privind necesitatea de a investi în educaţia timpurie; | ![]() |
||
| ................................................ | |
|
|
Domnul deputat Apostol Alin, după care, doamna deputat Gavrilă Anamaria. |
|
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu o declaraţie politică pe tema creşelor din România şi doresc, cu această ocazie, să trag un semnal de alarmă cu privire la nevoia investiţiilor în sectorul educaţiei timpurii în ţara noastră. Şi ca o paranteză - au fost peste 25 de declaraţii politice, astăzi, legate de educaţia din România şi nici măcar în una singură nu s-a vorbit despre educaţia timpurie. Creşele sunt instituţii de educaţie timpurie, care oferă servicii pentru copiii antepreşcolari cu vârstele cuprinse între 0 şi 3 ani. Prin natura şi scopul lor, creşele nu sunt doar locuri de supraveghere a copiilor, ci şi locuri în care copiii învaţă prin joacă, învaţă socializând şi interacţionând cu alţi copii. La momentul actual, există prevederi, în Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, privind educaţia timpurie. Există, de asemenea, o lege privind organizarea şi funcţionarea creşelor şi mai multe documente adiacente - norme, metodologii - care explică cum trebuie să se organizeze şi să funcţioneze creşele. Spre exemplu, la fel ca în grădiniţe, creşele trebuie să aibă educatori. Educatorii din creşe se numesc "educatori-puericultori", iar pentru formarea lor există programe specializate, în liceele pedagogice. Pentru a deschide o creşă şi a plăti salariile personalului, sarcina revine consiliilor locale din fiecare localitate. Ele sunt cele care trebuie să finanţeze sau să aplice pentru finanţare pentru construirea de creşe, iar ulterior, ele sunt cele care asigură, prin bugetele Direcţiilor de Asistenţă Socială... Cam acesta este, pe scurt, mecanismul de funcţionare pentru creşele din România. El întâmpină o serie de obstacole, pe care aş dori să le punctez pe scurt astăzi în declaraţia mea. În primul rând, normativele după care se construiesc creşele în România au fost scrise în anul 1997. Sunt documente vechi, care, pe alocuri, au devenit perimate. Vă dau un exemplu concret - în normativul de construcţie a creşelor este prevăzută dotarea obligatorie a spaţiului de bucătărie cu "marmite sau/şi baterii de cazanele" pentru încălzirea supelor şi ceaiurilor. Aceste acte normative pentru construirea şi deschiderea de creşe din 1997 sunt documente vechi, care au nevoie să fie aduse la zi. În al doilea rând, deşi Legea nr. 1/2011 prevede dreptul copiilor la educaţie timpurie, dar există şi dorinţa consiliilor locale de a finanţa sau de a obţine finanţare pentru deschiderea de creşe, este o lipsă totală de dialog. Deşi în 2019 Parlamentul a votat o serie de modificări foarte utile privind educaţia timpurie, în Legea educaţiei naţionale, între ce prevede legea şi ce se întâmplă concret în fiecare localitate este o distanţă lungă. Fiecare primărie, fiecare consiliu local are propriile sale priorităţi, propriile sale idei şi, în cele mai multe cazuri, pe listele de priorităţi nu se regăsesc creşele pentru copii. Nu în ultimul rând, un mare obstacol pentru funcţionarea creşelor este lipsa lor. În oraşele mari, cu precădere în Bucureşti, există sute, mii de familii care aşteaptă să se elibereze un loc într-o creşă pentru copilul lor. Cererea depăşeşte cu mult oferta, sunt mult prea puţine creşe şi mult prea mulţi copii. În absenţa unor soluţii... |
|
Domnul Marius-Constantin Budăi: Concluzionaţi, vă rog. |
|
|
|
... părinţii se văd nevoiţi să stea acasă între 1 şi 3 ani, adică de la terminarea concediului de creştere a copilului până la vârsta de grădiniţă, fie se văd nevoiţi să apeleze la reţeaua de bunici, mătuşi, rude sau, cei care îşi permit, la bone. Şi revin la ideea cu care mi-am început declaraţia, care-mi va servi şi pe post de concluzie. Trag un semnal de alarmă cu privire la nevoia urgentă şi presantă de a investi în educaţia timpurie. Avem nevoie să construim şi să deschidem creşe peste tot în ţară! Vă mulţumesc. Deputat Alin Apostol, Circumscripţia Bucureşti. (Aplauze.) |
|
|
Domnul Marius-Constantin Budăi: Mulţumesc frumos, domnule deputat. |


