Parliamentary debates

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

"Prin mult doritul, lăudatul şi divinizatul PNRR, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România are posibilitatea de a primi şi a cheltui de la UE peste 30 de miliarde de euro pentru redresare şi rezilienţă!"

Aşa cum a apărut, în ultimele zile, propunerea României către Bruxelles privind nevoile şi sumele necesare- se solicită aproximativ 41 de miliarde -, constatăm cu stupoare că, aşa cum am fost în ultimii ani, adică tot timpul "pe lângă", şi de data aceasta ne dovedim incompetenţa privind depistarea nevoilor şi necesităţilor economice, sociale, ale oamenilor, IMM-urilor, ale vremurilor etc.

Aceeaşi reţetă din ultimii 10 ani, aceleaşi rezultate - ba am finanţat ferme de porci şi noi nu aveam abatoare, ba am acordat miliarde de euro pe subvenţii pentru terenuri nemuncite, dar am scos de la finanţare achiziţia de utilaje, ba am finanţat să montăm panouri solare pe şcoli cu toaleta în fundul grădinii, ba am finanţat cu miliarde de euro împăduriri, iar pe de altă parte vindeam mii de hectare de păduri, ba am finanţat firme sociale şi noi nu aveam spitale, ba am finanţat cursuri de reconversie profesională pentru cei care le obţineau ca să poată munci în străinătate şi lista poate continua!

Studiind cum este gândit mecanismul de cheltuire a celor peste 30 de miliarde de euro prin PNRR, aflăm că cele mai importante domenii şi sectoare care trebuie finanţate, în 2021 şi 2022, sunt:

• Valul renovării - 2,2 miliarde euro;
• Cloud guvernamental - 2,6 miliarde euro;
• Broadband şi 5G - 650 de milioane de euro;
• România creativă - 77 de milioane de euro;
• Împădurirea României şi biodiversitatea;
• Fondul de rezilienţă pentru localităţi - 4 miliarde;
• România Velo - încurajarea transportului pe bicicletă - 120 de milioane de euro;
• România atractivă - 400 de milioane de euro;
• Reforma administraţiei publice - salarizare unitară, adică nişte măriri de salarii în sistemul bugetar - 148 de milioane de euro;
• Investiţii în instrumente financiare pentru sectorul privat, adică credite de la bănci, şi reforma companiilor de stat - 2,4 miliarde euro;

Când nu ştii de ce are nevoie o societate în dezvoltare, pe care o doreşti aliniată la creşterile şi trendul celorlalte ţări europene, asta se întâmplă - nu ai cum să ai grad de accesare mai mare de 50% din fonduri europene în perioada 2014-2020. A se vedea tabelul, publicat de Guvern, privind gradul de accesare în ultimii 7 ani, dar şi problemele identificate privind sectorul privat prin acest PNRR.

Unde am depăşit 50%, grad de accesare? Pe Programul POR Asistenţă Tehnică şi pe PNDR - cu ajutorul sutelor de milioane de euro acordate prin subvenţii directe -, cel mai ineficient, dar cel mai simplu mod de a cheltui nişte bani, metodă marca înregistrată... "made in Romania".

O simplă radiografie a celor mai accesate programe din ultimii doi ani şi îţi dai seama cum stăm cu nevoia firmelor româneşti de a investi, a inova, cu dorinţa acestora de a se dezvolta, de a creşte:

• POR 2.2 (2020) - peste 1.400 de proiecte depuse, în valoare de peste 4,3 miliarde de euro - bani disponibili alocaţi, 150 milioane de euro;
• POR 2.1 - o situaţie asemănătoare
• Start-up Nation - ultima sesiune: fonduri disponibile pentru mai mult de 8.000 firme şi 33.000 de proiecte depuse;
• Măsura 3 - 27.736 de proiecte depuse, adică de peste 6 ori bugetul alocat.

Ce au pregătit şi cum au prevăzut cei în măsură să vină în ajutorul firmelor româneşti?

Din februarie 2019 până în noiembrie 2020, când chiar s-a promulgat şi Legea privind modificările aduse noului SUN, cel puţin 3 ordonanţe şi legi, zeci de discuţii, ghiduri, grile de punctaj pentru organizarea unui nou Star-up Nation, cel puţin câte o declaraţie în fiecare lună că "săptămâna viitoare, luna viitoare", dar rezultatul final, martie 2021, adică zero!

• Programul Comerţ - martie 2021 - zero;
• Programul Microindustrializare - martie 2021 - zero;
• Programul HoReCa - martie 2021 - zero;
• Programul de Digitalizare - martie 2021 - zero;
• Măsura 3 - martie 2021 - zero;
• Măsura 2 - martie 2021 - doar 20% plăţi realizate.

Efectele le vom vedea în 2021, 2022, 2023... 2030!

Ce este de făcut? România Velo... să dăm din pedale!

Şi cum prin acest PNRR se alocă peste 90% pentru firmele de stat, salariile din sistemul bugetar etc., bineînţeles că nu o să cheltuim mai mult de 50% din cele peste 30 de miliarde! De ce? Pentru că noi, România Velo... dăm din pedale!