Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of March 29, 2022
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.47/2022
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of March 29, 2022 |
Sittings of the Chamber of Deputies of March 29, 2022
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.22 | Bogdan-Alexandru Bola - declaraţie politică având ca obiect "Nepăsare faţă de mediul natural românesc"; | ![]() |
||
|
"Nepăsare faţă de mediul natural românesc" Camera Deputaţilor a votat un proiect extrem de controversat - legea care permite ca limitele ariilor naturale să fie modificate, pentru a putea finaliza hidrocentralele a căror construcţie a fost abandonată din cauza normelor europene de protecţie a mediului. Eu nu am putut vota un astfel de proiect, bazat pe diferite argumente - "Astăzi este mult mai important curentul electric decât cuibul unei păsărele. (...) Cu toată dragostea pentru păsărele, că eu însumi dau de mâncare la păsărele" - senatorul PSD, Daniel Zamfir. În plus, trecând peste "emoţia" momentului, nici datele şi motivele prezentate nu m-au convins. Pentru că noi, deputaţii, Forţa Dreptei, nu am fost de acord cu proiectul legislativ, am ajuns să fim numiţi, de cei de la AUR, "soroşişti", "anti-români" şi "aserviţi intereselor externe". În realitate, profitându-se de situaţia din Ucraina, PSD propune finalizarea a două proiecte începute în anii '80, bazate pe indicatori tehnico-economici realizaţi pe debitele râurilor din acei ani (1980), atunci când nu exista un regim de protecţie a zonelor respective, pentru că nu exista nicio legislaţie de mediu. Potrivit Hidroelectrica, amenajarea hidroenergetică de pe Jiu presupune construirea unui baraj şi a unei microhidrocentrale la Livezeni şi a două centrale hidroelectrice la Dumitra şi Bumbeşti Jiu. Lucrările au început în 2004 şi ar fi realizate în proporţie de 90%. Investiţiile au fost făcute cu încălcarea legilor de mediu actuale, fapt pentru care Hidrocentralei de pe Jiu i-a fost anulată definitiv, în 2017, autorizaţia de construire, iar Hidrocentrala Răstoliţa deţine un acord de mediu emis în anul 1990, scris pe doar două pagini. Astăzi, se propune modificarea limitelor ariilor protejate, pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a hidrocentralelor de pe Jiu, urmând a se desemna arii protejate noi în compensare. Practic - distrugerea ariei protejate? Imediată! Compensarea? Până în 2025! Niciun susţinător al proiectului de lege nu a contestat faptul că finalizarea hidrocentralelor nu va avea vreun impact real asupra sistemului energetic naţional. Acestea vor aduce un plus de doar 0,4% din totalul energiei produse în România. Toată această cantitate de energie poate fi produsă, extrem de simplu, apelând la soluţii eoliene sau din panouri solare. PSD, PNL şi AUR au urlat ieri că doar aşa vom reuşi să reducem dependenţa energetică de Rusia. Însă încurajarea consumatorilor casnici şi a instituţiilor publice de a folosi energie regenerabilă ar acoperi uşor şi în scurt timp acest 0,4% produs, în viitor, de hidrocentralele propuse pentru a fi terminate. Cu toate că România este în procedură de infringement încă din 2015 pentru astfel de lucrări în situri Natura 2000, Senatul a trecut pe repede înainte, în Comisiile de specialitate, acest proiect. Un ultim aspect, pe care îl consider extrem de important, varianta iniţială propusă de Senat prevedea modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru hidrocentralele a căror construcţie a fost aprobată înainte de 29 iunie 2007, un amendament propus de Ministerul Mediului şi discutat rapid în Comisiile pentru industrii şi pentru politică economică, care prevede că legea se aplică pentru acele hidrocentrale care sunt în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60% la data de 1 mai 2022 - o modificare substanţială, pe ultima sută de metri, care va permite noi şi mult mai mari distrugeri. Şi îmi este teamă că acest tip de proiect este doar începutul şi tot mai multe zone protejate vor fi efectiv căsăpite în "interes naţional". Mai întâi de stat, apoi de privaţi, pe modelul plajei de la Corbu. Prin votul de ieri, nu am făcut altceva decât să obţinem un aport minim la sistemul energetic cu distrugeri maxime ale pădurilor şi biodiversităţii României. Aceasta este părerea mea şi sunt curios să aflu şi părerile dumneavoastră. |


