Parliamentary debates

Domnul Adrian Alda:

"Programele de sprijin pentru fermieri, lansate de PSD, oferă noi oportunităţi investiţionale şi la câmpie, şi la munte"

Toate programele de sprijin pentru fermieri, iniţiate de către PSD, îşi dovedesc utilitatea. Indiferent că acestea vizează zonele întinse de câmpie, acolo unde dezvoltarea culturilor este fundamentală, sau pe cele montane, care, aparent, oferă mai puţine oportunităţi ocupaţionale, generatoare de profituri consistente, noi ne angajăm să le îmbunătăţim constant, astfel încât să răspundă cât mai prompt tuturor nevoilor întreprinzătorilor din toate categoriile.

Şi nu este vorba doar despre simpla mea apreciere legată de utilitatea şi importanţa acestor programe, ci ea este completată de datele operative, prelucrate de Ministerul Agriculturii, care vin şi îmi confirmă spusele.

Unul dintre programele cele mai de succes este cel destinat creşterii producţiei autohtone de roşii. Pentru Programul "Tomata" de anul acesta, s-au înscris cu 20% mai mulţi fermieri faţă de 2022. Şi mai îmbucurător este faptul că numărul fermierilor tineri care îl accesează, în 2023, este de şase ori mai mare decât în 2019. Iar acest lucru denotă atât creşterea popularităţii lui, cât şi a încrederii fermierilor tineri într-o astfel de afacere, precum şi apetenţa tuturor românilor pentru legumele autohtone, mult mai gustoase şi sănătoase în raport cu cele provenite din importuri.

Sunt convins că de acelaşi boom de atractivitate se vor bucura, în scurt timp, şi programele lansate pentru instituirea centrelor de colectare-prelucrare lapte, pentru înfiinţarea de centre colectare-prelucrare fructe de pădure şi ciuperci, şi cel destinat pentru întemeierea stânelor montane.

Având în vedere că PSD acordă un interes deosebit, prin intermediul ministrului Petre Daea, şi pentru acest segment de activitate, cele trei programe, care sunt deosebit de importante pentru noi, vor fi relansate şi optimizate, astfel încât noile criterii să permită un grad mai mare de finanţare, respectiv până la 65% pentru centrele de colectare.

Aşadar, aceste noi măsuri impuse de conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se vor materializa printr-o creştere a intensităţii finanţării nerambursabile pentru sectorul zootehnic. Concret, dacă pe programele anterioare se acorda, pe partea de prelucrare un procent de 50%, începând din acest an, a crescut intensitatea cu 15%.

Prin urmare, pentru centrele de colectare-prelucrare lapte se va putea ajunge la o intensitate a finanţării de 65%.

Consider că acest procent este de mare interes pentru crescătorii de animale, mai ales dacă vorbim despre bovine, pentru că majoritatea celor care au accesat finanţarea au făcut-o cu scopul de a fonda noi centre de colectare-prelucrare lapte, deci în vederea obţinerii produselor primare.

Însă, cei mai avantajaţi de noile oportunităţi rămân tinerii investitori. În timp ce fermierii cu experienţă se vor bucura de ajutorul majorat la 65%, tinerii din acest domeniu de activitate pot să ajungă la un procent de 80% pentru partea de prelucrare. Pe programul trecut, chiar dacă erai tânăr fermier, nu se putea depăşi baremul de 50%.

Este mai puţin important faptul că şi eu provin dintr-un judeţ şi cu zonă montană, ci că aceste arealuri, cu constrângeri naturale severe, cuprind peste 30% din teritoriul naţional. Aşadar, reducerea depopulării şi creşterea nivelului de trai prin sprijinirea înfiinţării de activităţi agricole şi neagricole, sporirea gradului de procesare a materiilor prime, valorificarea produselor montane şi crearea lanţurilor alimentare scurte, îmbunătăţirea nivelului de educaţie a populaţiei, conservarea biodiversităţii şi punerea în valoare a patrimoniului cultural trebuie să se contureze, în continuare, şi mai bine ca priorităţi naţionale.

Agricultura montană din România este desfăşurată şi în prezent, în mare parte tradiţional, în sistem extensiv, fiind caracterizată prin ferme de mici dimensiuni şi cu o producţie redusă. Aceasta rămâne axată în principal pe creşterea animalelor, bovine şi ovine, pe culturile agricole permanente, cum sunt plantaţiile de arbuşti fructiferi, livezile, precum şi pe culturile agricole anuale de cartof şi rădăcinoase.

Din acest motiv, pentru a fi performante, aceste ferme trebuie să fie orientate către calitate. Propice le sunt şi resursele naturale aflate în stare bună de conservare, tradiţiile sănătoase în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv sau disponibilitatea unor materii prime agricole şi non-agricole de calitate.

Graţie acestor puncte forte, oferite de cadrul natural şi combinate cu sprijinul financiar guvernamental şi comunitar, a crescut numărul de unităţi de procesare a materiilor prime agroalimentare, iar producţia hranei, înregistrată pe schemele de calitate, a devenit mai variată.

Însă întotdeauna este loc de mai bine, motiv pentru care, pe lângă relansarea acestor trei programe de sprijin, adăugăm exclusiv şi orientările Uniunii Europene, confirmate deja ca bune practici de către alte state comunitare cu performanţe notabile pentru acest tip de zone investiţionale.