Parliamentary debates

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Emacu, cu scuzele de rigoare, dar sunteţi un grup parlamentar mare şi, ca atare, a durat până aţi primit cuvântul.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Emacu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează: "Ziua internaţională împotriva consumului şi a traficului ilegal de droguri - un moment hotărâtor pentru adoptarea Strategiei Naţionale Antidrog a României"

În fiecare an, la 26 iunie, omenirea marchează Ziua internaţională împotriva consumului şi a traficului ilegal de droguri.

Decizia de a atrage atenţia popoarelor asupra pericolului pe care îl reprezintă acest flagel a fost luată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, în 1987, datorită faptului că, la nivel mondial, consumul drogurilor se extinsese - mai ales după anul 1970 - ca urmare a aplicării de către unele state a unui sistem juridic mai tolerant, mergând până la legalizarea unora dintre substanţele stupefiante.

În contextul specific perioadei de dinainte de 1989, România a fost ocolită de acest fenomen. Deschiderea ce s-a produs în anii '90 în relaţiile noastre internaţionale a făcut ca, odată cu valorile democratice, să pătrundă şi să se dezvolte, treptat, în societatea românească traficul şi consumul ilicit de droguri.

Chiar dacă la începutul anilor '90 consumul de droguri era interzis prin lege, poliţia avea doar misiuni represive şi putea numai să constate faptele ilegale şi să instrumenteze dosare penale. Era, deci, nevoie, de o instituţie specializată în cercetarea şi prevenirea acestui fenomen, precum şi în elaborarea unor programe naţionale de luptă împotriva acestui fenomen. Aşa a fost înfiinţată acum 10 ani Agenţia Naţională Antidrog.

Misiunea acesteia constă în coordonarea unitară a luptei împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri, pe baza unei strategii naţionale, context în care îi revine şi misiunea de a asigura elaborarea, dezvoltarea şi promovarea politicilor în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri.

Prima Strategie Naţională Antidrog, pentru perioada 2003-2004, elaborată de Agenţia Naţională Antidrog, a venit astfel în întâmpinarea unei dificultăţi acute în planul coerenţei decizionale şi al unităţii de acţiune în domeniul combaterii şi prevenirii consumului şi traficului ilicit de droguri. La aceste acţiuni au fost atrase şi autorităţile administraţiei publice locale.

Din păcate, cu toate aceste măsuri instituţionale şi organizatorice extrem de importante, fenomenul a continuat să se dezvolte. Dovada o constituie chiar faptele şi datele din rapoartele anuale ale Agenţiei Naţionale Antidrog, publicate începând din anul 2004.

Astfel, dacă iniţial România era calificată doar ca o ţară de tranzit pentru rutele internaţionale de trafic de droguri, treptat, a devenit "o zonă de depozitare", pentru ca azi România să fie o piaţă de desfacere a drogurilor, inclusiv a celor de mare risc.

Şi asta nu e totul: Statisticile Agenţiei Naţionale Antidrog arată că tinerii, adică cetăţenii cei mai vulnerabili şi lipsiţi de experienţă, sunt cel mai frecvent consemnaţi ca consumatori de droguri, chiar de la vârste precoce: 13 ani şi chiar mai devreme!

Din păcate acest flagel, acest fenomen extrem de negativ, rezultatele acestora se regăsesc din ce în ce mai accentuat inclusiv în Moldova, în Iaşi, inclusiv în Colegiul nr.8 pe care eu îl reprezint.

Guvernul României, e adevărat că prin Programul său de guvernare aprobat de Parlament, a stabilit ca prioritate problematica prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri. Cu toate acestea, nu avem încă o strategie naţională antidrog.

Vreau să cred că data de 26 iunie, Ziua internaţională împotriva consumului şi a traficului ilegal de droguri, va da un impuls semnificativ autorităţilor române competente în direcţia adoptării unui document strategic, care să stabilească politicile publice care vor fi aplicate în domeniul prevenirii şi combaterii consumului şi traficului de droguri în România.

Gheorghe Emacu, UNPR, Colegiul nr.8, Iaşi.

Mulţumesc.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulţumesc şi eu, domnule ministru.