Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

"O problemă mondială: organismele modificate genetic"

Proaspăt reales în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso vrea să "autorizeze" introducerea organismelor modificate genetic în ţările membre ale Uniunii. Aceste organisme au materialul genetic modificat altfel decât prin încrucişare naturală. Primul organism modificat genetic a fost roşia, în 1994, sub formă de pastă de tomate. În 1996, s-a introdus în agricultură, deci şi în largul consum, soia şi porumbul, urmate de cartof, rapiţă, grâu şi orez. Cei mai mari cultivatori de aceste organisme sunt SUA (72% din producţia mondială), Argentina (21%) şi Canada (6%).

În 1997, România a acceptat introducerea acestor organisme modificate genetic, deşi nu exista o legislaţie în domeniu. Aşadar, lobby-ul marilor companii americane şi-a atins scopul, raportat la lipsa de informare sau la problemele financiare ale românilor. Noi am acceptat aceste produse fără să ne intereseze riscurile pe termen mediu şi lung, din punct de vedere al sănătăţii sau al protecţiei mediului, neexistând o dezbatere pe această temă.

Una dintre prioritaţile lui Barroso este de a autoriza cel puţin două soiuri de organisme modificate genetic, şi anume: porumbul MON 810, produs de compania americană Monsanto şi acceptat doar de Spania, şi cartoful Amflora, produs de compania germană BASF, cultivat experimental doar în Germania. Este o problemă mondială, o problemă care poate afecta sau poate aduce surplus economic statelor membre ale Uniunii. De aceea, este foarte importantă o dezbatere a persoanelor sau autorităţilor direct implicate, precum agricultorii, Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii. Trebuie analizate cu mare atenţie toate problemele invocate de organizaţii precum Greenpeace, care critică cu tenacitate introducerea acestor organisme.

Una dintre problemele care trebuie analizate ar fi importanţa coexistenţei dintre culturile modificate genetic, convenţionale şi ecologice. Este necesar ca agricultorii care cultivă organisme modificate genetic să fie responsabilizaţi de eventuale contaminări ale parcelelor vecine şi să suporte consecinţele economice. Ce se va întâmpla cu plantele cultivate alăturat de cele modificate genetic sau cu terenul pe care acestea au fost cultivate? Va mai fi el la fel de roditor dacă se cultivă alte plante? Ce se întâmplă cu porumbul transgenic cultivat în România care este rezistent la sfredelitor, o insectă dăunătoare, dacă acesta nu mai rentează economic? Ce se întâmplă cu ecosistemele, având în vedere că aceste organisme modificate genetic sunt plante care îşi produc propriul pesticid? Fermierii români au constatat în ultima vreme că atacul sfredelitorului a fost destul de slab şi nu mai merită să dea banii pe sămânţa modificată genetic. De asemenea, o echipă guvernamentală din Spania a concluzionat că incidenţa sfredelitorului porumbului este "mică" şi "nu justifică cultivarea acestor varietăţi transgenice". În schimb, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), suprafaţa cultivată ecologic în anul agricol 2008, încheiat la 30 iunie 2009, a crescut cu 16,4%, la 221.410 hectare. În anul 2007 s-au realizat culturi ecologice pe o suprafaţă de 190.129 hectare. Dar suntem noi conştienţi sau cunoaştem toate consecinţele utilizării acestor plante modificate genetic?

La reuniunea Comitetului Ştiinţific European convocat săptămâna trecută, 13 state sunt pro introducerii o.m.g.-urilor, iar 11 se împotrivesc categoric, existând posibilitatea ca decizia introducerii o.m.g.-urilor să fie lăsată la latitudinea fiecărui Guvern din cele 27 de state membre ale UE. Aşadar, se impune necesitatea unei dezbateri ample cu privire la consecinţele atât la nivel individual, cât şi la nivel statal, pe care le induce cultivarea acestor organisme.