Parliamentary debates

Domnul Ioan Balan:

"Un alt succes al politicii externe"

Săptămâna trecută am rămas cu un gust foarte amar după ce am văzut cum unii politicieni români au coborât discursurile lor politice în legătură cu vizita Preşedintelui României în Statele Unite ale Americii.

Personal, mi-e greu să cred cu ce se autoevaluează domniile lor drept alternativa la guvernare, în vreme ce proferează atitudini nedemne în politica internă şi externă a statului român.

Oricât de mult şi-au răcit gura domniile lor, vizita Preşedintelui României în SUA a fost catalogată de toată mass-media internaţională şi de departamentele de afaceri externe de pretutindeni drept un moment istoric. Acest lucru nu numai din perspectiva întâlnirii celor doi şefi de stat, cât mai ales din punctul de vedere al actelor parafate cu această ocazie.

Cum poţi să conteşti succesul instalării scutului antirachetă la Deveselu, atâta vreme cât pe rând Cehia, Slovacia, Polonia sau Bulgaria au încercat fără succes să convingă Washingtonul să parafeze acest acord cu ele?

Cum poţi să spui că întâlnirea preşedintelui tuturor românilor cu fraţii noştri din diaspora nu poate fi decât un lucru deosebit de important?

Ce argumente poţi avea împotriva unei vizite care a trasat calea către înlăturarea obligativităţii vizelor pentru toţi românii şi care a făcut posibilă o apropiere şi mai mare între autorităţile însărcinate cu securitatea naţională?

Cei care contestă un astfel de succes, fie nu cunosc priorităţile naţionale în relaţiile bilaterale, fie sunt rău voitori. Eu aş spune că e imposibil să nu şti ceea ce îşi doresc românii: o ţară mai sigură şi libertatea totală de mişcare.

Eu înţeleg atitudinea opoziţiei, care este ghidată doar de iluzia numerelor din sondaje, însă afirmaţiile iresponsabile nu pot aduce decât prejudicii politicii externe a ţării noastre.

Vizita de săptămâna trecut a consacrat relaţiile bilaterale extrem de bune dintre România şi SUA, şi mai ales a asigurat României locul cuvenit în panoul securităţii globale. Acest succes nu era posibil dacă Bucureştiul nu avea o atitudine responsabilă şi loială partenerilor săi, şi mai ales dacă românii nu deveneau modele comportamentale şi de vitejie pe teatrele de operaţiuni în care România acţionează. Aşadar, nimeni nu poate contesta încă un succes al politicii externe româneşti.