Parliamentary debates

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

"Boc ia pielea de pe om şi zice că am scăpat de recesiune"

Institutul Naţional de Statistică a făcut publice rezultatele privind starea economiei din luna august, iar acestea nu par deloc îmbucurătoare.

O să vă dau câteva exemple.

Producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 7,1% în luna august a acestui an faţă de luna precedentă, din cauza evoluţiei negative a industriei prelucrătoare (- 9,4%).

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, în primele opt luni ale anului în curs, raportat la perioada similară din 2010, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 0,3%, respectiv cu 1%.

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, a scăzut cu 1,6% în luna august 2011, comparativ cu luna precedentă.

Au fost înregistrate şi scăderi ale producţiei de produse lactate, în perioada 1 ianuarie-31 august 2011, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, scăderi cuprinse între 3,7% (la unt) şi 1,6% (brânzeturi).

Dacă luăm în considerare doar aceste date, la care adăugăm cursul extrem de fluctuant al principalelor valute în raport cu leu şi ştirile legate de noile disponibilizări la care se gândeşte Guvernul, avem în faţă o perspectivă sumbră: România este în pragul unei noi crize. O criză care, din păcate, îi găseşte pe români sărăciţi, lipsiţi de orice fel de speranţă şi, cel mai grav, în pericolul de a face frigul într-o iarnă în care preţul gigacaloriei a explodat, iar subvenţiile au fost diminuate la maximum.

Acest tablou sumbru este vizibil la mai puţin de şase luni de la momentul în care Emil Boc şi, culmea, şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, ne anunţau că ieşim din criză.

"România va ieşi din recesiune la finele lunii martie, iar populaţia va simţi că situaţia s-a îmbunătăţit până la jumătatea acestui an. Indicatorii privind economia României sunt aproape universal pozitivi. Există şi unele excepţii, dar, dacă ne uităm la producţia industrială, creşterea este foarte robustă, iar evoluţia exporturilor, de asemenea, foarte pozitivă. Chiar şi cele negative, precum vânzările din retail, sunt mai puţin negative decât erau, iar indicatori precum încrederea consumatorului s-au îmbunătăţit". Aceste declaraţii aparţin domnului Franks şi au fost făcute undeva în primăvara anului 2011. Ceea ce este trist este faptul că acest domn a venit să ne înveţe pe noi cum să ieşim din criză, să ne dea soluţii, şi iată că, la şase luni după declaraţia sa optimistă, România nu a ieşit din recesiune şi nici populaţia nu simte că situaţia din ţară s-a îmbunătăţit. Dimpotrivă.

Dar, ce este şi mai trist în toată povestea asta este faptul că, în România, există încă un personaj care crede în Jeffrey Franks şi care, din păcate, ia decizii pentru toţi românii. Acest personaj este nimeni altul decât premierul Emil Boc - cel care ne toarnă minciună după minciună de a început să le creadă şi el. Boc este celebru pentru că ne-a anunţat că ieşim din criză pe 1 aprilie. A fost cea mai mare păcăleală a românilor, dar inconştienţa din discursul public al premierului continuă.

Zilele trecute a declarat, nici mai mult nici mai puţin că până în momentul de faţă România este în graficul de creştere economică prognozată.

Iată, aşadar, pe mâna cui sunt destinele românilor şi de la cine ar trebui cei care au mai rămas în această ţărişoară să spere că vine salvarea. De la nişte mincinoşi nativi care, puşi în faţa datelor statistice, continuă să vândă gogoşi şi să afirme sus şi tare că în România este creştere economică.

Posibil să fie la ei în clan, fiindcă în România reală oamenii se pregătesc de marea foamete şi marele frig!

Nu sunt declaraţii demagogice şi nici vorbe aruncate în vânt, sunt realităţile milioanelor de români care se duc îngroziţi la piaţă şi se întorc cu sacoşa goală după ce au cheltuit jumătate de salariu.

Poate că dacă Boc ar avea o discuţie cu milioanele de români care trăiesc drama de a cheltui 50% din venituri pe mâncare, le-ar spune că au noroc că trăiesc astfel de vremuri şi că pentru oricine este o onoare să fie condus de Băsescu şi Boc.

Ce i-ar spune oare oamenii lui Boc? Că ar fi o onoare să fie istorie, o pată neagră în istoria unei naţiuni care nu mai are noroc şi de lideri responsabili, ci doar de mincinoşi care iau şi pielea de pe om!