Parliamentary debates

Domnul Andrei Dolineaschi:

"România are nevoie de un nou model de dezvoltare economică"

România, alături de celelalte state ale Europei Centrale şi de Est, se află astăzi într-o poziţie dificilă din punct de vedere economic. Astăzi, economia românească face eforturi semnificative pentru a ajunge la nivelul de dezvoltare şi creştere de dinaintea recesiunii globale. Nu putem totuşi uita că, la fel ca şi restul regiunii, România are un imens potenţial de creştere şi dezvoltare. Acest lucru devine din ce în ce mai evident, odată cu semnele bune pe care le primim din economie, industrie, din sectorul financiar, iar acest lucru îl datorăm măsurilor curajoase luate de Guvernul Ponta în ultimul an.

România trebuie să îşi direcţioneze eforturile către un nou model de creştere economică, bazat pe investiţii şi nu pe consum, pe o continuare a creşterii exporturilor şi stimularea acelor sectoare ale economiei care au rămas în urmă în timpul recesiunii.

Acest model nou de creştere economică are nevoie de piloni de susţinere, de principii solide care să supravieţuiască schimbărilor politice şi factorilor externi care influenţează în mod inevitabil mersul economiei.

Astfel, educaţia joacă rolul vital în dezvoltarea economiei. Investiţiile în educaţie înseamnă profesionişti pe piaţa muncii, iar în România, rezultatele testelor PISA arată că educaţia nu este aliniată la cererile de pe piaţa muncii. O măsură benefică este reinventarea învăţământului profesional şi dotarea tinerilor cu aptitudini relevante pentru piaţa muncii. O altă direcţie ar putea fi repatrierea tinerilor profesionişti pentru a ocupa poziţiile de management, atât de vitale în economie.

Gradul de urbanizare este un alt punct sensibil, dar care poate oferi o direcţie de dezvoltare pentru economie. În regiunea Europei Centrale şi de Est, doar 62% din populaţie trăieşte în mediul urban, urbanizarea cunoscând o creştere de doar 1% în 20 de ani. Urbanizarea este importantă pentru creşterea economică, întrucât oraşele oferă oportunităţi mai multe şi mai bune pe piaţa de muncă, salarii mai mari, şi deci un consum mai mare. România se confruntă, de asemenea, cu un decalaj major de dezvoltare între zonele rurale şi cele urbane, însă descentralizarea, regionalizarea şi obţinerea de fonduri europene pentru noile regiuni promit reducerea acestora şi aducerea satelor româneşti la un nivel de dezvoltare demn de Europa.

Infrastructura este poate cel mai important pilon în construcţia unei economii sustenabile. România trebuie să aloce mai multe procente din PIB către construcţia de drumuri şi autostrăzi, să stimuleze absorbţia de fonduri europene şi să încheie cât mai multe parteneriate public-private. Prin asigurarea unei infrastructuri bune, se înlesneşte crearea de relaţii economice, circulaţia mărfurilor şi bunurilor către toate zonele şi investiţii importante pe termen lung în zone vulnerabile, ocolite până acum de dezvoltarea economică.

Cred cu tărie că măsurile economice, fiscal-bugetare şi sociale luate în ultimii ani sunt de bun augur. Ieşirea din logica austerităţii fără discernământ şi asigurarea unui cadru social stabil sunt cele mai bune condiţii pentru o creştere economică sustenabilă.

Toate aceste elemente trebuie susţinute însă printr-o viziune economică creativă, adaptată la realităţile economice specifice regiunii centrale şi est europene.