Parliamentary debates

Domnul Angel Tîlvăr:

"Combaterea traficului de fiinţe umane la nivel european - un efort comun vital şi complex"

Data de 18 octombrie aduce în centrul atenţiei noastre, a Europei întregi, flagelul traficului de fiinţe umane. Această industrie a crimei organizate generează, la nivel global, un profit estimat la peste 32 de miliarde de dolari, depăşit doar de cel al traficului de droguri. Reţelele de traficanţi din Europa şi din lume transformă oamenii în mărfuri, distrugând destine, visuri şi speranţe, punând în pericol, aşa cum arată un raport recent al Organizaţiei Internaţionale a Muncii, peste 40 de milioane de vieţi omeneşti.

Ziua europeană împotriva traficului de persoane, pe care o marcăm începând cu anul 2006, are drept scop coagularea şi stimularea eforturilor pe care suntem datori să le depunem pentru a stăvili această dramă care ameninţă familii şi comunităţi întregi.

Fenomenele conexe traficului de persoane - migraţia ilegală, exploatarea prin muncă, sclavia sexuală, abuzurile şi violenţele de tot felul, sărăcia extremă şi excluziunea socială - ne arată dimensiunea cutremurătoare a tragediei victimelor acestei activităţi criminale.

Este, de aceea, imperios necesară o abordare comună a fenomenului la nivel european şi internaţional. Instituţiile europene, forurile legislative şi autorităţile naţionale ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene şi societatea civilă trebuie să acţioneze conjugat, într-un efort complex, care să abordeze eficient fiecare latură a acestei lupte: prevenirea şi combaterea, dar şi asistenţa şi sprijinul pe care trebuie să îl acordăm fiecăreia dintre victime sale.

Mă bucur să pot spune că România este unul dintre statele care abordează cu deosebită atenţie problematica traficului de fiinţe umane. Acest lucru a fost relevat din nou cu prilejul celei de-a V-a ediţii a Conferinţei Internaţionale privind Traficul de Persoane, organizată în luna septembrie a acestui an, de Grupul pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane, care funcţionează în Parlamentul României.

Interesul de care s-a bucurat acest eveniment, la care au participat reprezentanţi ai unor instituţii naţionale, parlamentari, membri ai corpului diplomatic acreditat în România, reprezentanţi ai cultelor şi ai mediului academic, oameni de cultură, jurnalişti, precum şi reprezentanţi ai numeroase organizaţii nonguvernamentale din România şi din străinătate, confirmă preocuparea existentă în acest sens în societatea românească.

Dialogul purtat a pus în lumină cifre şi date cu privire la amploarea fenomenului, precum şi informaţii legate de politicile şi mecanismele de luptă împotriva sa şi a creat oportunitatea dezvoltării de noi forme de parteneriat între diferitele entităţi interesate de această temă atât de actuală şi de importantă.

Pentru a răspunde îngrijorării manifestate de cetăţenii României cu privire la cazurile de trafic de persoane, exploatare prin muncă şi sclavie modernă, Grupul pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane care funcţionează în Parlamentul României îşi va continua şi îşi va dezvolta activitatea de monitorizare a acestui flagel şi a modului în care sunt gestionate activităţile de prevenire şi de combatere.

Totodată, Grupul va elabora, ca şi până acum, rapoarte anuale pe această temă şi va contura modificări ale legislaţiei în ceea ce priveşte cuantumul pedepselor, statutul victimelor şi relaţia dintre acestea şi autorităţi, precum şi aspecte legate de confidenţialitatea cu privire la identitatea victimelor traficului de persoane şi protejarea acestora.

În acest sens, considerăm interesantă şi utilă ideea unui audit al unei autorităţi independente, realizat la nivel naţional, pe problemele victimelor. Un astfel de document, rezultat în urma discuţiilor purtate cu victimele, cu grupurile vulnerabile şi în comunităţile din care ele fac parte, dar şi pe baza evaluării mecanismelor de asistenţă, de sprijin şi de reintegrare a victimelor, ne va ajuta pe noi, parlamentarii, să elaborăm legi care să eficientizeze combaterea acestui flagel.

Doresc, de asemenea, să apreciez activitatea desfăşurată de autorităţile române, în principal de Autoritatea Naţională Împotriva Traficului de Persoane. Cele mai recente cifre de care dispunem ne arată că această activitate se regăseşte în reducerea cu 14% a fenomenului traficării de fiinţe umane, având drept victime cetăţeni români. De la 880 de victime identificate în anul 2015, în anul 2016 cifra a coborât la 756. Acest trend de scădere a numărului de victime este unul consistent în ultimii ani şi ne permite un optimism temperat în ceea ce priveşte cifrele pe care le vom înregistra la finalul anului curent.

Chiar şi aşa, există în continuare date care trebuie să ne îngrijoreze, cum ar fi faptul că 75% dintre victime sunt femei, iar numărul minorilor afectaţi este în creştere. Un alt aspect căruia suntem obligaţi să îi acordăm o atenţie specială este legat de potenţialul ca România, până acum doar ţară de origine, să devină, în urma creşterii în amplitudine şi a multiplicării rutelor fenomenului migraţionist, şi ţară de destinaţie pentru fenomenul traficării de fiinţe umane.

Tocmai de aceea se impune o abordare a combaterii sale nu doar la scară naţională, ci la nivel regional, european şi global. În această perspectivă, colaborarea între statele membre, prin parteneriatele la nivelul Uniunii Europene, dar şi prin cele între autorităţi şi societatea civilă europeană, capătă o importanţă considerabilă. Ele trebuie activate, diversificate şi dezvoltate, pentru a ne permite să stopăm, odată pentru totdeauna, acest flagel.

Aş dori să accentuez importanţa pe care o au, în contextul efortului nostru comun, strategiile de prevenire a traficului de persoane şi a sclaviei moderne şi, în mod special, campaniile de informare la nivelul publicului şi al comunităţilor. Diseminarea informaţiilor ţintite şi acurate are o valoare demonstrată în contracararea metodelor folosite de reţelele de crimă organizată. Creşterea nivelului de conştientizare, la nivelul întregii societăţi şi la nivelul grupurilor vulnerabile, cu privire la riscurile şi la semnele traficului de persoane, este vitală pentru reducerea numărului de victime.

Cu cât oamenii vor fi mai informaţi în această privinţă, cu atât mai bune vor fi deciziile pe care le vor lua, iar traficanţilor le va fi mai dificil să profite de ei şi să îi transforme în sclavi. Cu cât societatea va fi mai vigilentă, cu atât semnele traficului vor fi mai rapid identificate, iar autorităţile vor putea ajunge mai uşor şi mai eficient la victime, acordându-le acestora sprijin şi asistenţă.

Pe parcursul perioadei recente, statul român, prin diferite parteneriate între autorităţi centrale şi locale şi organizaţii nonguvernamentale, a desfăşurat un număr mare de campanii de informare şi de prevenire, care au atins, în mod direct sau indirect, sute de mii de cetăţeni români din ţară şi de peste hotare.

Rezultatele acestor campanii vor fi, cu siguranţă, cuantificate şi analizate în viitorul apropiat. Pe baza acestor rezultate, vom fi capabili nu doar să le evaluăm eficienţa, dar şi să le calibrăm şi să le diversificăm, adaptându-le realităţilor şi provocărilor pe care le generează flagelul traficării şi exploatării.

Acest tip de campanii sunt şi trebuie să continue să fie parte esenţială a efortului nostru. Ele ne vor ajuta să ne poziţionăm, ca stat european modern, în centrul luptei pentru prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi să rămânem, la nivel european şi global, un model al luptei împotriva acestei răni deschise care afectează societatea contemporană.