Parliamentary debates

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Reformarea din temelii a sistemului sanitar românesc"

Sănătatea României este din ce în ce mai şubredă, iar cei care ar putea să o resusciteze şi să o pună pe picioare pleacă văzând cu ochii din ţară. Motivele sunt nu numai salariile mici, ci şi dotările proaste ale spitalelor, îngrădirea dezvoltării carierei sau pierderea respectului faţă de meseria de medic. Cifrele reflectă o stare de fapt îngrijorătoare, astfel că, în ultimii ani, aproape 14.000 de medici au părăsit sistemul medical. Temerile legate de viitorul sănătăţii acestei naţiuni sunt justificate, mai ales că în România media este de 1,9 medici la 1.000 de locuitori, iar în unele zone rurale nici măcar nu există medici. Conform informaţiilor furnizate de Colegiul Medicilor din România, doar 13.521 de medici mai lucrează, acum, în spitalele din ţară, în condiţiile în care normativele Ministerului Sănătăţii confirmă un necesar de 26.000 de medici în spitale. Numărul medicilor din spitalele publice de la noi a scăzut dramatic în ultimii ani.

Exodul cadrelor medicale româneşti spre ţări precum Germania, Franţa, Norvegia este cauzat de situaţia dezastruoasă în care a ajuns sistemul sanitar în România. Salariile decente, viziunea modernă, dotarea de ultimă generaţie a spitalelor sunt doar câteva dintre motivele care îi determină pe medicii tineri, fie rezidenţi, fie specialişti, cu vechime în muncă, să ia drumul străinătăţii. Acest exod este cu atât mai alarmant, cu cât peste 5.500 dintre medicii rămaşi în unităţile spitaliceşti din ţară au între 50 şi peste 60 de ani. Doar în cursul anului trecut, 2.450 de medici au solicitat Colegiului Medicilor din România certificate de conformitate, documente necesare pentru a putea pleca să lucreze în străinătate. Cei mai mulţi dintre ei sunt medici de familie, medici de obstetrică-ginecologie, de chirurgie generală şi de ATI. Plecarea medicilor români în străinătate afectează economia naţională a ţării, statul român alocând 51.000 lei pentru pregătirea medicală a fiecăruia.

Starea în care se află sistemul medical românesc a devenit o problemă de securitate naţională a statului. În anul în care guvernarea PSD-ALDE declară în mass-media că "România are o creştere economică record în Uniunea Europeană", realitatea de zi cu zi ne demonstrează că România nu are medicamentele minimale absolut necesare copiilor noştri în spitale, nu avem imunoglobulină, nu avem vaccinuri, nu avem citostatice.

Criza din sistemul medical reprezintă un fenomen naţional cu impact major în România, care se resimte acut şi în judeţul Timiş. În acest sens, reamintesc marile "realizări" ale guvernărilor de stânga în ceea ce priveşte investiţiile în sistemul medical din judeţul Timiş. De 6 ani se tergiversează construcţia Institutului Regional de Oncologie, proiect vital atât pentru sănătatea cetăţenilor municipiului Timişoara, cât şi pentru sănătatea cetăţenilor din judeţele limitrofe, de 6 ani nu se face nimic în ceea ce priveşte construcţia noului corp de clădire al Spitalului de Copii "Louis Ţurcanu" din Timişoara. Nepăsarea şi lipsa de profesionalism continuă atât în cazul Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Victor Babeş" din Timişoara, cât şi în cazul Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din Timişoara.

În conformitate cu Programul de guvernare 2018-2020, la capitolul "Politici în domeniul sănătăţii", viziunea principală a Guvernului PSD-ALDE este "construită în jurul cetăţeanului, şi nu a sistemului medical, scopul final fiind acela ca pacientul să nu se mai deplaseze pentru un act medical de calitate, ci sistemul să fie construit cât mai aproape de pacient".

Tocmai de aceea, sănătatea ar trebui să fie una dintre priorităţile politicilor publice, inclusiv a celor de protecţie socială, cu atât mai mult cu cât PSD este un partid care se proclamă de orientare social-democrată.

Având în vedere situaţia gravă din sistemul sanitar, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, consider absolut necesară reformarea din temelii a sistemului sanitar românesc, nu doar la nivel declarativ, organizarea şi funcţionarea unui sistem sanitar performant cu programe naţionale de sănătate eficiente, investiţii sanitare orientate spre nevoile reale ale cetăţenilor, infrastructură medicală modernă şi performantă, atât în spitale, cât şi în ambulatoriu, salarii şi condiţii de muncă decente pentru personalul medical, în scopul redării demnităţii cadrelor medicale din România.

Este foarte uşor să promiţi şi mult mai greu să-ţi respecţi promisiunile, atunci când eşti complet neserios şi te bazezi pe neprofesionişti. România, românii şi sănătatea lor s-au săturat de vorbe şi de promisiuni şi au nevoie acută de fapte şi de realizări concrete.