Parliamentary debates

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Urmează doamna Georgeta-Carmen Holban.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică: "Centenarul Marii Uniri şi România de astăzi, în contextul identităţii româneşti".

Vreau să vă spun câteva lucruri, foarte pe scurt.

În primul rând, suntem la 100 de ani de la Marea Unire - un lucru pe care îl ştim cu toţii -, dar, din păcate, am uitat de comunităţile româneşti din afara graniţelor şi am uitat inclusiv de nişte comunităţi româneşti care au fost, la 1918, parte a României Mari. Şi aici vreau să subliniez rolul românilor din sudul Basarabiei, care astăzi fac parte din regiunea Odessa, a Ucrainei, şi a românilor din zona Cernăuţi, din Bucovina - chiar în curând, la 28 noiembrie, se împlinesc 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Ţara-mamă.

O situaţie la fel de dificilă, deşi nu au fost parte din România Mare, o întâlnesc românii din Serbia.

Trebuie spus faptul că drepturile minorităţilor româneşti din Ucraina, din Serbia, dar şi din alte zone ale Peninsulei Balcanice, precum Bulgaria, Grecia, Albania, Macedonia, sunt nişte lucruri pe care statul român are obligaţia să nu le negocieze sub nicio formă.

Noi - dacă ne respectăm pe noi înşine şi ţinem la moştenirea părinţilor fondatori ai României Mari, cei care, acum 100 de ani, la Alba Iulia, au înţeles să treacă peste diferenţele politice, peste diferenţele de orgolii mărunte şi au reuşit să facă unitatea naţională, dincolo de problemele care puteau apărea între anumite confesiuni religioase şi dincolo de regiunile din care proveneau aceştia - suntem datori să ne coborâm atenţia, cu toată puterea pe care o avem, asupra apărării drepturilor fundamentale ale comunităţilor româneşti din jurul graniţelor României.

Şi spun acest lucru deoarece în Ucraina există o legislaţie de-a dreptul împotriva minorităţilor naţionale, care nu doar că elimină treptat învăţământul în limba minorităţilor, ci şi va interzice în spaţiul public folosirea limbilor minorităţilor.

În Serbia, unii români sunt recunoscuţi drept români, iar alţii recunoscuţi drept vlahi, şi beneficiază de mai puţine drepturi decât cei din prima categorie.

Şi avem o serie de situaţii şi anomalii pe care România, ca ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO, nu poate să le accepte.

De aceea, ar trebui să ne aducem aminte de părinţii fondatori ai României Mari, de Ion I.C. Brătianu, de Iuliu Maniu, de Vasile Goldiş, de Alexandru Vaida-Voevod, de generalii Eremia Grigorescu, Alexandru Averescu, de prelaţii Iuliu Hossu şi Miron Cristea, dar mai ales de Regele Ferdinand şi de Regina Maria, şi să înţelegem că unitatea naţională a tuturor românilor este o valoare fundamentală şi merge mână în mână cu apărarea drepturilor legitime ale comunităţilor româneşti din afara graniţelor şi cu păstrarea identităţii românilor, indiferent unde se găsesc ei în lume şi indiferent care este situaţia lor.

În continuare...

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc frumos.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

La mulţi ani, România!

Şi să dea Dumnezeu să fim o naţie care să ştie să fie mai unită decât a fost până acum!