Parliamentary debates

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Ştefan Muşoiu este?

Doamna Anişoara Radu?

Doamna Luminiţa-Maria Jivan?

Domnul Vasile Cîtea?

Doamna Elena Hărătău?

Doamna Beatrice Tudor?

Domnul Tudor Ciuhodaru?

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc?

Domnul Ioan Dîrzu?

Doamna Elena Tănăsescu?

Domnul Alexandru Rotaru?

Domnul Viorel Stan?

Doamna Alexandra Presură?

Doamna Daniela Oteşanu?

Doamna Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu?

Domnul Neculai Iftimie?

Domnul Angel Tîlvăr?

Doamna Natalia-Elena Intotero?

Domnul Laurenţiu Nistor?

Domnul Mihai Weber?

Doamna Cristina Burciu?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban?

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu?

Doamna Tamara-Dorina Ciofu?

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru?

Domnul Marius-Constantin Budăi?

Doamna Elvira Şarapatin?

Domnul Florinel Stancu?

Domnul Cornel Itu?

Deci, toţi cei citaţi vor depune în scris.

Din partea Grupului PMP, declaraţii în scris - Emil-Marius Paşcan, Robert Turcescu, Eugen Tomac, Adrian Todoran, Cătălina Bozianu.

Dau cuvântul opoziţiei, epuizându-se lista din partea puterii, pentru runda a patra.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale?

Domnul Andi Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică se intitulează "Ziua internaţională a Limbii Materne".

Stimaţi colegi,

Onorată audienţă,

În fiecare an, în data de 21 februarie, se sărbătoreşte, în întreaga lume, Ziua internaţională a Limbii Materne, sărbătoare internaţională menită a promova diversitatea lingvistică şi culturală, precum şi multilingvismul.

Diversitatea lingvistică şi culturală reprezintă o valoare universală care duce la un plus de unitate şi coeziune socială. Importanţa diversităţii culturale a fost recunoscută de UNESCO, cu prilejul celei de-a 30 sesiuni a Conferinţei Generale, din 17 noiembrie 1999, atunci când s-a decis sărbătorirea Zilei internaţionale a Limbii Materne, în data de 21 februarie, la nivel mondial.

Această decizie va fi salutată de Adunarea Generală a ONU care, prin Rezoluţia adoptată în data de 16 mai 2007, pe tema multilingvismului, a încurajat statele membre să dezvolte, să susţină şi să intensifice activităţile care urmăresc să promoveze respectarea, promovarea şi protecţia tuturor limbilor, în special a celor aflate în pericol, diversitatea lingvistică şi multilingvismul.

Limba maternă reprezintă o parte esenţială a oricărei comunităţi etnice, este un vehicul care permite transmiterea către viitoarele generaţii a valorilor specifice şi a cunoaşterii, fiind o moştenire culturală intangibilă.

Problematica lingvistică, prin implicaţiile ei pe plan identitar, comunicaţional, de integrare socială, educare şi dezvoltare este de importanţă strategică, atât pentru lume, cât şi pentru continentul nostru. Sub presiunile globalizării, asistăm la o dispariţie a numeroase limbi vorbite de diverse comunităţi.

Atunci când o limbă dispare, dispare o întreagă lume. Fie că vorbim despre tradiţii, memorii, oportunităţi, toate sunt pierdute.

Promovarea limbilor materne nu serveşte doar la încurajarea diversităţii lingvistice şi culturale. Ea inspiră solidaritate, o solidaritate bazată pe înţelegere reciprocă, toleranţă şi dialog.

În acest sens, Europa, cu bogăţia sa lingvistică, reprezintă un continent privilegiat. Avem limbi variate, expresive şi bogate în înţelesuri, care uneori riscă să fie aruncate într-un con de umbră de ritmul vieţii moderne.

Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene îşi propune în cadrul Pilonului 4 - "Europa valorilor comune" - să promoveze acele politici menite să combată discriminarea, intoleranţa şi rasismul.

Limba maternă joacă un rol cheie în Europa viitorului. Diversitatea lingvistică şi culturală este de decenii o prioritate naţională, situaţie reflectată în Constituţia României, care recunoaşte dreptul la identitate şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

În acest context, merită subliniat încă o dată rolul limbii italiene, ca limbă maternă în România. În peste un sfert de veac de activitate, Asociaţia Italienilor din România a promovat literatura şi studiul în limba maternă italiană, ca elemente cheie ale conservării identităţii minorităţii italiene din România.

Având aproximativ un milion şi jumătate de cetăţeni români care utilizează limba italiană ca a doua limbă... (Timp epuizat.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Pentru continuare, depuneţi în scris. Timpul s-a epuizat.

Din partea Grupului PMP?

Domnul Ionuţ Simionca?

Domnul Cătălin Cristache? Nu este.

Din partea Grupului USR?

Domnul Nicolae-Daniel Popescu? Aţi vorbit.

Mai este cineva? Nu mai este.

Din partea Grupului PNL?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe nu este.

Domnul Pavel Popescu? Nu este.

Din partea neafiliaţilor?

Domnul Ion Spânu? Nu este.

Domnule Lupaşcu, de la PSD, doriţi să luaţi cuvântul? Sau aţi depus în scris? Aţi depus în scris.

Deci constat că toţi cei care s-au înscris la cuvânt şi au dorit să ia cuvântul au luat cuvântul. Aşa că grijile unora mai intempestivi, aşa, că de ce lăsăm să vorbească doamnele în faţă... şi o anumită ordine pe care am stabilit-o a deranjat... aştept scuzele de rigoare.

Deci cred că este pentru prima dată când toţi vorbitorii au putut să se exprime.

Pentru pregătirea lucrărilor, întrerup şedinţa şi o să o reluăm peste 15-20 de minute, aproximativ, după primirea materialului.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)