Parliamentary debates

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Rămânem pe drumul european! Rămânem pe calea democratică!"

Am celebrat recent, în plenul Parlamentului României, 15 ani de când facem parte din Uniunea Europeană. A fost un moment plin de însemnătate pentru statul român, pentru societatea românească şi, îndrăznesc să cred, pentru fiecare dintre noi, reprezentanţi ai poporului în Parlament.

Drumul României spre Uniunea Europeană nu a fost unul uşor. Înainte de instaurarea regimului comunist, ţara noastră era reprezentată cu demnitate la cel mai înalt nivel. Din nefericire, regimurile criminale Dej şi Ceauşescu au distrus strălucita elită a României şi au îndepărat România de Europa civilizată. În loc să participe la reclădirea Europei, regimul comunist a ţinut ţara noastră în apropierea dictaturilor şi a experimentelor socialiste nereuşite. În loc să prosperăm, ne-am întors în timp, din punct de vedere cultural, social şi politic. Din 647.875 de oameni intraţi pe mâna Securităţii, un sfert au murit în lagăre, închisori şi deportare, potrivit istoricului Marius Oprea. Nenumăraţi patrioţi şi-au pierdut viaţa în închisoarea de la Sighet, acolo unde fiecare român ar trebui să meargă pentru a înţelege proporţiile dezastrului cauzat de regimul comunist.

Revoluţia anticomunistă a reprezentat cel mai important pas pe care România îl făcea către Europa. Sătui de probleme, foamete şi cenzură, românii au ieşit în stradă să-şi arate nemulţumirea faţă de regimul Ceauşescu. Tinerii au strigat "libertate", iar coşmarul comunist avea să se încheie. Preţul libertăţii a fost enorm. 1.116 persoane au murit, potrivit Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, iar rănile familiilor îndoliate nu vor putea fi închise niciodată.

După 1990, forţele democratice au pus, cu orice risc, România pe drumul european. Deşi noua putere politică dominantă a preluat obiceiurile vechilor structuri, românii şi-au spus, din nou, punctul de vedere în stradă. Mineriadele au arătat două adevăruri: România era încă pe mâna unor forţe care se opuneau europenizării, dar românii nu putea să fie reduşi la tăcere. Din nefericire, justiţia încă nu ne poate spune exact câţi oameni au murit în timpul sângeroaselor evenimente din 1990, iar autorii abuzurilor împotriva protestatarilor paşnici sunt încă în libertate.

În data de 1 februarie 1993, avea loc semnarea Acordului de asociere a României la Uniunea Europeană. Acest moment nu era posibil fără românii care au crezut în libertate şi au ieşit în stradă în timpul Revoluţiei sau al Mineriadelor. Indiferent de provocările cu care s-a confruntat în perioada tranziţiei, după momentul semnării Acordului de asociere la UE, ţara noastră şi-a urmat parcursul european. Forţele politice democratice, societatea civilă, mediul academic, autorităţi şi cetăţeni au muncit pentru realizarea visului european.

În continuare, merită să evocăm câteva momente importante din relaţia României cu UE. În data de 1 februarie 1995, a avut loc intrarea în vigoare a Acordului de asociere la UE. În luna iunie 1995, ţara noastră prezenta cererea oficială de aderare la UE. În 2004, negocierile tehnice dintre România şi UE se încheiau. În anul 2005, a fost semnat tratatul de aderare al României şi al Bulgariei la UE. După eforturi susţinute ale guvernului liberal după 2005, în luna decembrie 2006, Consiliul European de la Bruxelles din 14-15 decembrie 2006 a confirmat aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007. Momentul în care România a devenit stat membru al Uniunii Europene a fost plin de însemnătate pentru toate generaţiile.

Intrarea în UE a schimbat România fundamental. Comunitatea europeană ne-a oferit sprijin să ne dezvoltăm, să întărim instituţiile democratice şi, atunci când a fost cazul, să apărăm statul de drept.

Libera circulaţie le-a permis multor români să-şi urmărească visele, să se dezvolte şi să prospere. Indiferent de statul UE în care ajungem, găsim români demni care îşi desfăşoară activitatea în mod cinstit, ei devenind modele pentru întreaga comunitate. Deşi tragem nădejde că îi vom convinge să se întoarcă în ţară cât mai repede, apreciem că românii care muncesc şi inovează în UE se bucură de beneficiile cetăţeniei europene.

Având în vedere creşterea mişcărilor extremiste din ultimii ani, unitatea comunităţii europene devine mai importantă ca oricând. Dacă vrem să păstrăm viu sentimentul de apartenenţă la Europa libertăţilor, trebuie să răspundem ferm în faţa derapajelor iliberale. Am convingerea că românii se vor opune provocărilor extremiste şi vor susţine demersurile forţelor democratice.

Criza din Ucraina ne arată cât de fragilă poate să fie o naţiune în faţa ameninţărilor externe. Suntem recunoscători UE şi NATO pentru protecţia oferită în faţa ameninţărilor iliberale şi, din postura de stat membru al UE, trebuie să fim solidari cu poporul ucrainean.

Ne aflăm în faţa unui moment de cotitură pentru întreaga Europă. În ultimii 15 ani, apartenenţa la UE ne-a adus sprijinul ţărilor democratice în proiectele necesare dezvoltării ţării noastre. La rândul nostru, am oferit un reper celorlalte state vecine care cred în visul european. Trebuie să fim solidari cu statele care au ambiţii democratice. Este de datoria noastră să arătăm ce înseamnă spiritul european. Rămânem pe calea democratică! Rămânem pe drumul european!