Parliamentary debates

Doamna Alexandra Huţu:

La finalul săptămânii trecute am participat, ca singur delegat din partea României, la conferinţa internaţională a tinerilor parlamentari, care a avut ca principală temă de analiză şi dezbatere sprijinul pentru tineri, prin asigurarea accesului la educaţie şi la locuri de muncă calificate, "Avoiding lost generations: Preserving education and employment in all circumstances".

În noul context social şi economic, pe care am început să-l traversăm din 2020, începând cu pandemia, criza energetică şi până la conflictele armate izbucnite în 2022 şi 2024, este datoria noastră, ca partide şi oameni politici responsabili, să ne luăm cu toţii un angajament ferm pe termen lung pentru asigurarea unei educaţii sigure, incluzive şi de calitate, care să pregătească tineri calificaţi pentru realitatea din piaţa muncii.

Trebuie să învăţăm şi să ne obişnuim cu ideea că puterea politică vine însoţită mereu de foarte multă răspundere. Cu cât vom câştiga mai multă putere în interiorul partidului şi chiar în funcţiile publice ale statului, cu atât vom avea o răspundere mai mare faţă de români şi mai ales faţă de cei tineri aflaţi la început de drum, de formare a unei cariere şi a unei familii. Acum, mai mult ca oricând, trebuie să punem pe primul loc interesele copiilor şi ale tinerilor noştri, ale generaţiilor care vor reprezenta ţara noastră.

Trebuie să nu uităm că noi, social-democraţii, suntem partidul din România care a promovat cei mai mulţi tineri care au dovedit că ne pot reprezenta atât în Parlament, cât şi în administraţia locală.

Cu toţii, indiferent de partidul pe care îl reprezentăm, că suntem în Opoziţie sau la Putere, trebuie să ne onorăm angajamentele, să avem abilitatea de a face auzit, până la cel mai înalt nivel, glasul celor pe care îi reprezentăm, să exprimăm părerile şi opiniile lor, să îi ascultăm, să le acceptăm şi să le preluăm ideile, să avem capacitatea de a comunica cu ei permanent.

Cei care au avut cel mai mult de suferit în urma pandemiei, a crizei energetice şi a conflictelor armate au fost şi sunt în continuare tinerii. De aceea este nevoie să luăm iniţiativa şi să venim în faţa lor cu soluţii concrete, pe termen lung, privind creşterea accesului la educaţie de calitate, precum şi ocuparea forţei de muncă.

La nivelul Uniunii Europene sunt accesibile programele din cadrul Garanţiei pentru tineret, care are rolul de a le oferi sprijin tinerilor care locuiesc în regiuni defavorizate, fie din punct de vedere al ratei crescute a şomajului, fie al salariilor mici şi al ofertelor de muncă reduse. În această direcţie sunt esenţiale programele destinate tinerilor care nu lucrează şi nici nu urmează un program educaţional sau de formare profesională, inclusiv tinerilor şomeri de lungă durată.

Obiectivul partidului, pe care îl reprezint, şi al actualului Guvern este acela de a direcţiona sprijinul către tinerii din zonele care se confruntă cu cea mai dificilă situaţie, prin programe de ucenicie stagii de practică, programe de formare profesională care se finalizează cu obţinerea unei calificări.

Integrarea tinerilor pe piaţa muncii a fost întotdeauna un obiectiv major al guvernărilor PSD. Actualul executiv, condus de premierul Ciolacu, a promovat măsuri concrete de sprijin prin care tinerii să se formeze, să muncească şi să aducă plusvaloare aici, acasă, în România. Mai mult ca în orice altă guvernare, PSD a introdus stimulente tinerilor care se angajează. Este vorba de prima de activare de 1.000 lei pentru tinerii şomeri care îşi găsesc un loc de muncă, prima de inserţie de 1.800 de lei pentru absolvenţii care îşi găsesc un loc de muncă în termen de 60 de zile de la absolvire. Apoi, sunt primele de mobilitate, de încadrare de 55 lei/zi, timp de 12 luni, pentru tinerii care se încadrează în muncă la o distanţă mai mare de 15 km. de domiciliu, prime de instalare de 12.500 lei pentru tinerii care îşi schimbă domiciliul pentru că şi-au găsit un loc de muncă la o distanţă mai mare de 50 km. de domiciliu, prime de relocare de 900 lei/lună, timp de 36 luni, pentru acoperirea a 75% din cheltuielile de locuire, pentru tinerii care îşi schimbă domiciliul pentru că şi-au găsit un loc de muncă la o distanţă mai mare de 50 km. de domiciliu.

Totodată, sunt o serie de programe ale Guvernului Ciolacu care oferă sprijin pentru firmele care angajează tineri. Aceste măsuri au ca obiectiv o creştere de cinci ori în următorii cinci ani a numărului de locuri disponibile pentru învăţământul dual, ajungând la 50.000. Acestea se acordă angajatorilor care angajează tineri absolvenţi de învăţământ, 2.250lei/lună, timp de 12 luni, tineri NEET 2.250lei/lună, timp de 12 luni, tineri cu risc de marginalizare socială cu care s-au încheiat contracte de solidaritate 2.400 de lei. La fel, pentru ucenicia la locul de muncă suma acordată angajatorilor e de 2.250 lei/lună pe durata contractului de ucenicie şi pentru stagiile profesionale se acordă 2.250 lei/lună, pe durata contractului de stagiu de 6 luni, pentru absolvenţii de învăţământ superior.

La nivelul Ministerului Educaţiei, prioritare sunt finanţarea programelor pentru ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor şi extinderea învăţământului preuniversitar tehnologic în sistem dual, până la generalizarea acestuia. În primul rând, avem nevoie să le asigurăm tinerilor un învăţământ tehnologic conectat la piaţa muncii şi să continuăm dezvoltarea infrastructurii unităţilor de învăţământ din filiera tehnologică, prin modernizarea acesteia, amenajarea de ateliere la nivelul fiecărei unităţi şcolare.

În opinia mea şi a colegilor de la PSD, pentru a reduce decalajul dintre rural şi urban, în ceea ce priveşte calitatea şi nivelul de pregătire al elevilor, este esenţială extinderea Programului "Şcoală după şcoală", ce oferă elevilor posibilitatea de a participa la activităţi educative de aprofundare, remediere şi consolidare a competenţelor, care să fie realizate în funcţie de specificul fiecărei comunităţi locale. Aici un rol important îl are şi creşterea accesului şi a participării la educaţie de calitate pentru toţi copiii, indiferent de mediul de rezidenţă, prin suplimentarea cu 3.200 de microbuze şcolare electrice pentru elevi, construcţia şi reabilitarea şcolilor la standarde europene şi dezvoltarea consorţiilor de învăţământ dual şi consorţiilor rurale, investiţii finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În privinţa învăţământului universitar susţin, alături de colegii mei, crearea unui program naţional de parteneriat didactic între instituţiile de învăţământ din mediul universitar cu cele din mediul preuniversitar, prin care studenţii şi masteranzii să deruleze activităţi de predare-învăţare-evaluare online şi faţă-în-faţă cu elevii.

Un alt pilon important în dezvoltarea învăţământului universitar îl reprezintă monitorizarea parcursului profesional al absolvenţilor. Aici este importantă sprijinirea şi încurajarea dezvoltării unor parteneriate între instituţiile de învăţământ superior şi operatorii economici publici sau privaţi, inclusiv pentru dezvoltare de programe de studii interdisciplinare.

Odată cu intrarea PSD la guvernare s-a luat decizia de a implementa Programul "România are nevoie de tine" pentru reducerea migraţiei externe a tinerilor educaţi şi calificaţi. În acest context un rol important îl au programele de creditare cu garanţia statului şi dobândă subvenţionată "Family Start" şi "Student Invest", precum şi Start-up Nation, unde urmează să înceapă înscrierea online a firmelor de cursuri de antreprenoriat în programul cu finanţări de 50.000 de euro pentru noi afaceri.

PSD reuşeşte să se apropie de îndeplinirea unui obiectiv strategic naţional, oprirea hemoragiei de forţă de muncă românească! Este vital ca românii să aibă slujbe bine plătite la ei în ţară, să fie aproape de copii, de familie. Acest deziderat, care părea imposibil acum câţiva ani, acum este o realitate, pentru din ce în ce mai mulţi români. Politica Guvernului Ciolacu, de a determina şi susţine creşterea veniturilor, de a atrage masiv fonduri europene, de a face investiţii fără precedent, a consolidat economia şi a creat oportunităţi. Prin urmare, a scăzut semnificativ procentul celor care vor să plece, la doar 8%, de la 13%, acum trei ani, şi 22% în 2018.