Nini-Alexandru Pascalini
Nini-Alexandru Pascalini

Sittings of the Chamber of Deputies of April 15, 2025

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.53/2025
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of April 15, 2025

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.24 Nini-Alexandru Pascalini - declaraţie politică având subiectul "Se demontează Eminescu, se evacuează bisericile. Ce le mai rămâne românilor din nordul Bucovinei? De la fake news la violenţe reale";

Doamna Gianina Şerban:

................................................

Doamna deputat Constantinescu Andra-Claudia, Grupul SOS? Nu este.

Domnul deputat Vidra Vlad-Andrei? Nu este.

Vă rog, domnule deputat Nini Pascalini, aveţi cuvântul.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Subiectul declaraţiei mele politice este "Se demontează Eminescu, se evacuează bisericile. Ce le mai rămâne românilor din nordul Bucovinei? De la fake news la violenţe reale".

A fost dat jos Eminescu. La propriu. În ultimele zile, un val de dezinformare a circulat pe reţelele sociale, sugerând că autorităţile ucrainene au demontat placa memorială cu basorelieful lui Mihai Eminescu din Cernăuţi, într-un gest ostil faţă de cultura română. În realitate, această acţiune a fost iniţiată la solicitarea Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuţi, cu scopul de a corecta inscripţia şi de a o înlocui cu una bilingvă, în română şi ucraineană, care să reflecte corect contribuţia poetului nostru naţional. Cel puţin asta este varianta oficială prezentată nouă şi m-aş bucura aşa să fie, chiar dacă... lăsaţi-mă să am unele dubii!

Cu toate acestea, în timp ce ne concentrăm pe demontarea plăcii cu basorelieful lui Mihai Eminescu, multe alte probleme ale comunităţii româneşti din Ucraina sunt ignorate. Recent, în satul Stăneştii de Sus din regiunea Cernăuţi, o comunitate majoritar românească a fost victima unei tentative de preluare forţată a bisericii locale. În noaptea de 8 spre 9 aprilie 2025, aproximativ 20 de indivizi înarmaţi, în frunte cu preotul Roman Grişciuc, afiliat structurii religioase PŢU, au atacat enoriaşii care se aflau în curtea bisericii, vandalizând lăcaşul de cult, după ce aceştia au încercat să pătrundă cu forţa în biserica Sfântul Nicolae din localitate.

După ce s-au lovit de rezistenţa a sute de credincioşi care s-au mobilizat pentru a apăra sfântul lăcaş, au distrus altarul, proscomidiarul şi alte obiecte de cult, sub privirile pasive ale Poliţiei naţionale, care nu a intervenit pentru a restabili ordinea sau a reţine agresorii.

Această agresiune nu este un incident izolat. Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina a semnalat recent preluarea abuzivă a Capelei Mitropolitane din Cernăuţi, unde s-a slujit în limba română timp de aproape 30 de ani. Prin decizia Primăriei oraşului Cernăuţi, acest lăcaş de cult a fost luat comunităţii româneşti, iar ultima slujbă a fost oficiată în exteriorul bisericii, pe 25 august 2024.

În timp ce România oferă sprijin considerabil Ucrainei, în contextul conflictului actual, inclusiv ajutoare umanitare şi susţinere diplomatică, comunitatea românească de acolo se confruntă cu acte de violenţă şi discriminare. Este inacceptabil ca, în timp ce ne arătăm solidaritatea cu Ucraina, drepturile fundamentale ale românilor din această ţară să fie încălcate.

Mai amintesc aici şi ameninţările pe care le primesc unii oameni politici ori interdicţiile de a intra pe teritoriul Ucrainei. Eu, personal, am văzut cum doamna preşedinte a Partidului SOS România, doamna avocat europarlamentar Diana Iovanovici-Şoşoacă, a fost sunată de un ucrainean şi a fost ameninţată, spunându-i-se că va fi prinsă şi va fi violată inclusiv cu - scuzaţi-mi expresia! - sfârcurile smulse. Asta e mulţumirea pentru tot binele făcut, pentru faptul că statul român s-a mobilizat mai mult pentru ei decât pentru cetăţenii noştri?

Nu putem tolera ca românii din Ucraina să fie victime ale unor astfel de abuzuri. Este esenţial să condiţionăm sprijinul acordat acestora de respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, inclusiv ale comunităţii româneşti, mai ales că românii din Ucraina nu cer privilegii, ci doar respectarea drepturilor fundamentale: de a-şi practica religia, de a-şi păstra limba şi cultura.

Aşa cum România a oferit respect şi protecţie minorităţilor de pe teritoriul său, avem dreptul moral şi politic să cerem acelaşi lucru şi pentru românii din Cernăuţi, Herţa şi Transcarpatia.

Când taci în faţa acestor gesturi, e ca şi cum le-ai accepta. Eu aleg să nu tac. Sper că şi dumneavoastră veţi face la fel.

Mulţumesc.

Deputat SOS, Circumscripţia nr. 4 Bacău, Nini-Alexandru Pascalini.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.