|
Domnul Petru-Gabriel Negrea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Revin la această tribună asupra unui subiect pe care l-am ridicat constant: vulnerabilitatea sistemului alimentar din România şi lipsa unui sprijin real pentru producătorii români. România continuă să importe anual alimente de peste 6 miliarde de euro, iar începutul lui 2026 confirmă aceeaşi dependenţă. Exportăm materie primă şi importăm produse procesate, pierzând valoare economică şi control asupra propriului consum. Această vulnerabilitate devine critică în actualul context geopolitic. Conflictul din Orientul Mijlociu afectează rutele comerciale şi creşte costurile. În acelaşi timp, realitatea din teritoriu este clară. În Suceava, ca şi în multe alte judeţe, producătorii locali muncesc, produc şi totuşi nu reuşesc să ajungă pe piaţă. Vând ieftin la poarta fermei, iar consumatorul cumpără scump din import. Trebuie să spunem foarte clar: în România, peste 90% din exploataţiile agricole sunt ferme mici. Ele reprezintă majoritatea covârşitoare a producătorilor, dar nu beneficiază de un sprijin real din partea statului. Accesul la finanţare este limitat şi dificil, iar instrumentele existente nu sunt adaptate realităţii din teren. Cooperativele funcţionează limitat, iar lanţurile scurte de aprovizionare sunt aproape inexistente. În aceste condiţii, nu putem vorbi despre un sistem alimentar echilibrat. Vorbim despre o vulnerabilitate reală, într-un context geopolitic din ce în ce mai instabil. Soluţiile sunt clare: - sprijin concret pentru micii producători, prin mecanisme de finanţare accesibile şi adaptate dimensiunii lor; - dezvoltarea capacităţilor de procesare în România; - încurajarea asocierii; - şi dezvoltarea reală a lanţurilor scurte de aprovizionare, astfel încât produsele româneşti să ajungă direct la consumator. Fac un apel ferm către Guvern: sprijiniţi micii producători şi trataţi securitatea alimentară ca pe o prioritate strategică! Mulţumesc.
|