Parliamentary debates

Domnul Cătălin Cherecheş:

"Despre creatori şi contribuabili hăituiţi"

Conform declaraţiilor preşedintelui ţării, remanierea Guvernului Boc s-a făcut pentru a scoate instituţia din inerţie care, e adevărat, s-a cam instalat de ceva vreme. Odată instalaţi, să sperăm că noii miniştri ştiu şi ce au de făcut. Spun asta, întrucât, la o întrebare adresată recent ministrului muncii, a răspuns... ministrul de finanţe.

De fapt, tot despre finanţe doresc şi eu să vă vorbesc. Şi să mă opresc la un aspect care nemulţumeşte contribuabilul român. După ce s-a împiedicat de dreptul de autor, recent, Guvernul a făcut public un proiect de ordonanţă, prin care cuantumul contribuţiilor sociale pentru veniturile obţinute din activităţi independente urmează să crească chiar de anul viitor începând.

Reamintesc că în acest moment veniturile din activităţi independente sunt taxate cu 16% (impozitul pe venit), la care se adaugă 16,5% (contribuţiile sociale), adică, în total 32,5%. Dacă ordonanţa Guvernului se va aplica de la 1 ianuarie 2011, deci va creşte cuantumul contribuţiilor sociale, veniturile din activităţi independente vor fi taxate cu 51,5% din veniturile brute, cota asimilată, de altfel, cu nivelul fiscalităţii pentru angajaţii cu carte de muncă.

Poate Guvernului i se pare firesc să egalizeze fiscalitatea angajatului cu carte de muncă cu cea a persoanei care obţine venituri din activităţi independente. Dar uită că între ele este o mare diferenţă. Diferenţa vine, în primul rând, din statutul de angajat, conform Codului muncii. Angajatul nu poate fi, oricând şi oricum, concediat, în timp ce persoanele care practică profesii liberale sunt dependente exclusiv de iniţiativa şi de creativitatea lor. Ba mai mult, Guvernul şi iniţiatorii acestei ordonanţe se fac că nu ştiu că, în majoritatea cazurilor, creatorii utilizează resurse proprii: birouri, birotică, transport etc., iar Guvernul i-a "ajutat" diminuând cota de deductibilitate de la 40% la 20%.

Paleta persoanelor fizice autorizate, a beneficiarilor de drepturi de autor şi a celor care lucrează în baza convenţiilor civile este extrem de largă. Când vorbim despre drepturi de autor nu includem doar jurnaliştii şi actorii, ci şi avocaţii, agenţii de asigurări, arhitecţii, contabilii independenţi, taximetriştii, scriitorii şi chiar medicii stomatologi.

Am participat recent la o emisiune TV, care avea ca temă "Criza culturii şi incultura omului politic", ultimului reproşându-i-se incultura şi lipsa de management cultural. Şi mi-a plăcut ce a spus directorul Direcţiei de cultură şi patrimoniu din Maramureş: "dacă ai puţină răbdare, apropo de politicienii mereu grăbiţi, cultura produce enorm de multe lucruri solide."

O naţie care se respectă nu trebuie să vadă în sprijinirea creatorilor o problemă socială. Acestor oameni trebuie să li se protejeze demnitatea, nu trebuie trataţi drept cazuri sociale. Toate societăţile civilizate îşi protejează valorile.

Avem nevoie de valori, avem nevoie de cultură, renaşterea culturală este posibilă. Dar nu hăituind contribuabilii, ci prin soluţii de care să beneficieze ambele părţi. Să nu uităm că mulţi dintre cei care activează în zona acestor profesii au dat mult mai mult la bugetul de stat şi locurilor în care trăiesc decât au luat. Statul trebuie să şi dea, nu numai să câştige. Fiindcă bine zicea cineva, în vremuri de criză, hăituirea contribuabililor este o armă cu două tăişuri.