Parliamentary debates

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Proiectul de Lege privind Strategia de dezvoltare economică şi socială a României pe termen lung"

Suntem în anul Centenar. Pe 1 decembrie se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Plecând de la acest reper major din istoria noastră naţională, avem obligaţia să stabilim, împreună, prin dialog şi colaborare, ceea ce va face România în următoarele decenii.

Cu excepţia momentelor majore, în care clasa politică a reuşit să realizeze consensul naţional, România a fost mereu măcinată de conflicte, de orgolii, de revanşe, iar aceste lucruri ne-au costat mult pe noi, ca naţiune.

După Revoluţia din 1989, am avut un singur moment de consens naţional. Mă refer la declaraţia de la Snagov din 1995, când clasa politică de la acea vreme a reuşit să ajungă la un acord privind Strategia de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană. Am convingerea că acel moment de consens a fost cheia aderării noastre la comunitatea europeană.

Acum a trecut deja un deceniu de la realizarea acelui obiectiv naţional. Pasul firesc este să ne stabilim o nouă ţintă, să ieşim din logica reacţiilor la conjuncturi. Trebuie să ieşim din această logică păguboasă în care România începe totul de la zero după fiecare schimbare de guvern sau de majoritate parlamentară. Domeniul în care se vede cel mai bine cât de păguboasă este lipsa viziunii şi a consensului naţional este educaţia. S-a iscat acum un mare scandal că s-a schimbat modul de repartizare a locurilor în universităţi, fără să se ţină cont de faptul că până acum nu a existat nicio strategie pe termen lung privind pregătirea generaţiilor viitoare. Locurile s-au repartizat după ureche sau, mai precis, după relaţiile dintre ministru şi diferite universităţi. S-a venit cu un nou concept: să pregătim studenţii de care are nevoie piaţa muncii, să pregătim generaţiile viitoare în funcţie de domeniile prioritare de dezvoltare. Este prima oară când se face aşa ceva şi aţi văzut cât de tare au reacţionat cei care până acum au pregătit generaţii întregi de absolvenţi şomeri, care, abia după terminarea studiilor, începeau cu adevărat să se specializeze într-o profesie anume.

Toate aceste aspecte sunt de fapt argumente care ne arată în mod clar că România are nevoie de o strategie pe termen lung, o strategie la care să aderăm cu toţii, nu doar cei de la PSD, pentru că PSD nu va sta o veşnicie la guvernare. Şi este important ca cei care vor veni după noi să valorifice ceea ce se acumulează în aceşti ani, în domeniul economic şi social.

Spuneam că a trecut un deceniu de la atingerea ultimului obiectiv naţional care a generat un consens al întregii clase politice. În mod natural trebuie să facem pasul următor, care, în mod firesc, este adoptarea monedei euro. Nu văd de ce ar exista un dezacord în această chestiune între partidele politice. La fel cred că este necesar să ne propunem, ca obiectiv, ca într-un termen rezonabil nivelul de trai din România să ajungă măcar la media Uniunii Europene. Asta nu înseamnă să limităm în vreun fel anume viitoarele guverne. Dar ne putem propune ca acţiunea guvernamentală, oricare va fi ea, să se încadreze în anumiţi parametri economici care să ne garanteze că vom atinge obiectivul pe care ni-l propunem. La fel cum avem în vedere menţinerea ţintei de deficit sub pragul de 3%, ne putem propune ca în fiecare an să creştem cu un anumit procent rezonabil nivelul veniturilor românilor. Altfel, vă spun sincer, nu văd cum ar putea fi redus decalajul dintre România şi Uniunea Europeană.

În acest context, sincer, nu înţeleg deloc reacţia agresivă a PNL faţă de proiectul de lege avansat de Guvern, ca Parlamentul să realizeze Strategia "România 2040". Dacă ar fi realizat-o Guvernul, opoziţia ar fi reproşat că nu este consultată. Dacă o facem în Parlament, reproşaţi că nu sunt consultate viitoarele guverne.

Eu înţeleg că nu vă convine nici într-un fel, nici în altul. Înţeleg orgoliul de partid, orgoliul de a pune semnătura pe o iniţiativă sau alta. Dar, dincolo de asta, ce se întâmplă cu România în următorii 22 de ani nu contează pentru dumneavoastră? Nu aveţi nimic de spus? Chiar aşa trebuie să refuzaţi orice mână întinsă din partea PSD, pentru realizarea consensului naţional? Ştiu că există o comisie de acest gen la Cotroceni, la domnul preşedinte Iohannis. Lucrează de ceva vreme. Eu ştiu de ea dinainte de alegerile din 2016. Ce a făcut până acum? Suntem în anul Centenar, iar în loc să ne certăm între noi, ar trebui să vorbim mai mult despre România, despre viitorul României.

Acesta este sensul iniţiativei Guvernului. Vom face această comisie şi vor fi invitate toate partidele să se exprime în interiorul ei. Dar sper să ieşim din această ranchiună politică fără sfârşit în care se critică totul, chiar înainte de a se întâmpla.

Vreţi să boicotaţi această comisie? Nu aveţi decât! Dar românii se uită la ce facem noi aici în Parlament. Iar dacă la o propunere de dialog, de colaborare sau de cooperare cum vor alţii, în interesul României, dumneavoastră răspundeţi cu boicot, atunci cred că cei care v-au votat vă vor răspunde cu aceeaşi monedă, cu boicotul, la viitoarele alegeri.