Parliamentary debates

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Respectarea drepturilor minorităţilor trebuie să rămână o prioritate!"

În fiecare an, la data de 18 decembrie, este sărbătorită Ziua minorităţilor naţionale din România. La 18 decembrie 1992 a fost adoptată, prin Rezoluţie a Adunării Generale a ONU, "Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice".

Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice oferă o garanţie a drepturilor minorităţilor în general, astfel încât mai multe state i-au recunoscut importanţa prin declararea zilei de 18 decembrie ca Ziua minorităţilor naţionale.

România s-a alăturat acestui context internaţional prin aprobarea H.G. nr. 881/1998 pentru declararea zilei de 18 decembrie ca Ziua minorităţilor naţionale din România. Aceasta este sărbătorită de toate minorităţile etnice din ţara noastră, care, potrivit organizaţiilor înscrise pe site-ul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, sunt albanezi, armeni, bulgari, croaţi, greci, evrei, germani, italieni, maghiari, polonezi, romi, ruşi-lipoveni, sârbi, slovaci, cehi, tătari, turci, ucraineni, macedoneni, ruteni.

Primul eveniment de diplomaţie publică, dedicat Zilei minorităţilor naţionale, a fost organizat la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", Bucureşti, 18 decembrie, 2019. A fost un moment pe care l-am primit cu multă bucurie şi am privit cu optimism, gândindu-ne că această zi trebuie să reprezinte un moment de reflecţie - pentru instituţiile statului, societatea civilă şi pentru cetăţeni - asupra faptului că drepturile şi libertăţile minorităţilor sunt parte a drepturilor fundamentale ale omului şi nu pot fi dispreţuite, încălcate sau ignorate.

Într-un moment în care întreaga lume resimte din plin efectele pandemiei de Covid-19, din păcate, există situaţii în care nu toate drepturile omului sunt respectate - mă refer la tratamentele inumane cărora sunt supuşi refugiaţii la graniţa cu Belarus, problemele cu care se confruntă populaţia rămasă în Afganistan după ce talibanii au preluat puterea, iar dramele celor care au ales să părăsească ţara au marcat întreaga lume.

În ultimii ani ne-am confruntat cu cazuri de nerespectare a drepturilor lingvistice. Am văzut cum, în Ucraina, autorităţile au încălcat dreptul minorităţilor la educaţie în limba maternă, situaţie care a afectat inclusiv minorităţile maghiară şi română din această ţară. Mai mult, preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, i s-a refuzat accesul pe teritoriul Ucrainei, pentru a participa la un eveniment cultural.

Toate aceste abuzuri ale autorităţilor ucrainene se întâmplă în contextul în care, protecţia, la standarde europene, a drepturilor persoanelor aparţinând tuturor minorităţilor naţionale din Ucraina este un fundament al construcţiei democratice în spiritul valorilor europene îmbrăţişate de poporul ucrainean.

De asemenea, un alt caz îngrijorător este situaţia iniţiativei cetăţeneşti "Minority Safe Pack". Iniţiativa cetăţenească europeană este un instrument al democraţiei participative care le permite cetăţenilor Uniunii Europene să aibă un cuvânt mai greu de spus în privinţa politicilor europene care au un impact asupra vieţilor lor. Faţă de acest demers important, autorităţile române au manifestat anumite derapaje şi au rămas fără răspuns, în timp ce, sunt oficiali care susţin că suntem o ţară model în problema respectării drepturilor minorităţilor.

Deşi printre obiectivele şi priorităţile Comisiei Europene se numără şi includerea şi respectul faţă de bogăţia diversităţii culturale a Europei, cu toate acestea, însă, instituţiile europene nu sprijină elaborarea unui cadru legislativ european care să garanteze respectarea drepturilor minorităţilor naţionale din Uniunea Europeană. Atât în România, cât şi în alte state membre ale UE, mai sunt foarte multe de făcut în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor. Chiar dacă statele membre au semnat convenţiile-cadru pentru acestea, chiar dacă în discursul oficial se spune foarte des că noi suntem un stat exemplu în Europa, afirm cu responsabilitate că avem încă foarte mult de lucrat în acest domeniu şi sper că în următorii ani Parlamentul va acorda o mai mare atenţie acestor aspecte.

Dar doresc să subliniez că nu cadrul legislativ existent are lacune mari; problemele apar pentru că acest cadru legislativ nu este întotdeauna pus în practică la timp şi în mod corespunzător.

UDMR susţine valorile tradiţionale, în valorile creştine în care ne-am născut şi ne-am format ca cetăţeni în această societate. Avem datoria să facem tot posibilul ca aceste valori să fie cunoscute şi susţinute în întreaga Europă, pentru că o Europă puternică are nevoie de bogăţia spirituală şi diversitatea pe care le oferă toate naţiunile majoritare sau minoritare de pe continent.

De aceea, recunoaşterea lor, respectul reciproc, precum şi garantarea drepturilor şi libertăţilor de a păstra, a cultiva şi a dezvolta identitatea naţională reprezintă aspecte esenţiale de care trebuie să ţinem cont mai ales acum, când ne confruntăm cu provocări fără precedent la nivel mondial. Avem nevoie de o Europă unită, de o Europă a valorilor!