|
Domnul Bogdan-Alexandru Bola: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, La finalul anului trecut, Comisia Europeană a transmis statelor membre o recomandare prin care sugerează să folosim la maximum potenţialul sector european al algelor, ca industrie puternică şi sustenabilă, considerând că a sosit momentul valorificării pe deplin a acestora, ca resursă regenerabilă în Europa. Cu toate acestea, în contra recomandărilor Comisiei Europene şi a specialiştilor din domeniu, în Comisia pentru mediu a Camerei Deputaţilor, Ministerul Mediului mi-a comunicat sec că se opune valorificării algelor din Marea Neagră. În multe alte ţări din lume algele marine sunt valorificate la maximum în industria farmaceutică şi cosmetică, în agricultură, ca îngrăşământ sau ca hrană pentru animale, şi chiar şi în industria alimentară. Ştiţi bine că Marea Neagră ne oferă în fiecare an, gratuit, mii de tone de alge pe care România le aruncă apoi la gunoi. De asemenea, este ştiut că multe ţări europene "cultivă" algele marine în scopurile mai sus-menţionate. Specialiştii ne arată că algele marine prezintă o importanţă economică deosebită, datorită compoziţiei chimice şi biochimice, având un conţinut ridicat în minerale, micronutrienţi şi glucide, calitatea lipidelor şi proteinelor fiind comparabilă cu cea a plantelor terestre, datorită conţinutului ridicat în aminoacizi esenţiali şi a nivelului relativ ridicat al acizilor graşi nesaturaţi. În 2020, pe vremea când conduceam Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, am propus valorificarea acestei resurse deosebit de valoroase. Planul viza preluarea algelor pe care curenţii le aduc la mal şi prelucrarea lor într-o hală pe care am fi construit-o în sudul litoralului. Investiţia ar fi fost una minimă pentru statul român, iar, după prelucrare, algele ar fi putut fi folosite în diferite industrii. ABADL nu ar mai fi cheltuit astfel milioane de lei anual pentru strângerea şi aruncarea la gropile de gunoi a acestor alge marine - nu mai vorbim aici de forţa de muncă necesară, de efortul oamenilor, de mirosul emanat de algele în descompunere - şi am fi putut să facem un profit, să avem beneficii importante pentru statul român din prelucrarea acestora. Din păcate, anul 2020 a fost anul unor schimbări majore, naţionale şi mondiale, şi cu toate că Guvernul Orban făcuse paşi înainte pentru a-l pune în practică, proiectul iniţiat de mine şi de foştii mei colegi stă încă ignorat şi îngropat în sertarele Ministerului Mediului. Ba mai mult, Ministerul Mediului vine şi aruncă nonşalant în faţa noastră, în Comisia pentru mediu a Camerei Deputaţilor, faptul că ar fi prematură orice decizie cu privire la acest aspect, fiind necesare studii care să reflecte corespunzător raportul carbon consumat versus carbon eliminat, precum şi eventualele riscuri asupra ecosistemului. Mai mult, adaugă domnii de la mediu, datorită condiţiilor actuale fizico-chimice şi a schimbărilor climatice, maricultura pentru Marea Neagră, în acest moment, nu ar fi recomandată. Aşadar, Ministerul Mediului se încurcă în declaraţii sau minciuni, spunându-ne că nu are studii cu privire la un astfel de proiect, dar deja ştie că există un impact. Este de noaptea minţii, mai ales din cauza faptului că eu, personal, am citit studiile făcute în anii ʾ60 şi ʾ70 de statul român, privind folosirea algelor ca nutreţ pentru animale şi îngrăşământ pentru culturi, studii pe care le aveam de la Ministerul Mediului. În ceea ce mă priveşte, voi continua toate demersurile pentru ca România şi Dobrogea să îşi urmărească interesul în această speţă, fiind inadmisibil comportamentul şi atitudinea funcţionarilor din Ministerul Mediului, care nu pot sau nu vor să fructifice un bun valoros pe care ţara noastră îl are de la natură. Vă mulţumesc.
|