Parliamentary debates

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Parteneriat şi strânsă colaborare pentru eliminarea fenomenului traficului de persoane"

Traficul de persoane este un afront la adresa valorilor noastre fundamentale - cu toţii suntem egali şi avem aceleaşi drepturi, drepturile inalienabile ale vieţii, la libertate şi căutarea fericirii. Sclavia modernă ne erodează comunităţile, slăbeşte statul de drept şi ne subminează securitatea naţională.

Traficul de persoane este un flagel global care se manifestă în cele mai nebănuite forme şi îi afectează pe cei mai vulnerabili dintre cetăţenii noştri, inclusiv un număr disproporţionat de mare de copii şi femei. Aproximativ 50 de milioane de persoane din întreaga lume sunt în prezent victime ale traficului de persoane, iar aceste cifre sunt doar date estimative globale despre un fenomen care generează anual câştiguri ilegale de peste 150 de miliarde de dolari. Traficul de persoane este văzut, adesea, ca o formă de sclavie modernă şi, din păcate, este una dintre formele de criminalitate cu creştere accelerată, inclusiv la nivel european, iar noile tehnologii, fluxurile migratorii, dar şi criza COVID-19 au generat riscuri şi provocări suplimentare la nivel european şi internaţional.

În fiecare an, milioane de oameni sunt exploataţi, fiind forţaţi să lucreze pentru un salariu de mizerie, în condiţii groaznice, fără protecţie socială în fabrici, la recoltarea culturilor, să trudească în mine, pe şantiere şi bărci de pescuit sau să presteze munci în case particulare.

Raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite privind traficul de persoane, din 16 iunie 2023, oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra stării traficului de persoane în lume, precum şi instrumentele pe care le putem folosim pentru a ne consolida răspunsul şi coordonarea privind eliminarea acestui flagel global.

Astfel, la nivelul Europei, constatăm o focalizare geografică şi o creştere a numărului de victime. În ultimii ani, peste 14.000 de victime au fost raportate la nivelul UE, dintre care 72% sunt femei şi fete, iar copiii reprezintă aproape un sfert, adică 22% dintre victimele înregistrate, iar marea lor majoritate au fost traficate în scopul exploatării sexuale şi aproape trei sferturi dintre traficanţii înregistraţi, puşi sub urmărire sau condamnaţi, sunt bărbaţi, în majoritate cetăţeni ai UE.

România nu îndeplineşte, per ansamblu, criteriile minime în vederea unei eliminări a traficului de persoane, însă depune eforturi "semnificative" în acest sens, având în vedere impactul pandemiei COVID-19 asupra capacităţii sale de luptă împotriva acestui flagel şi rămâne în continuare pe lista de supraveghere nivelul 2 ("Tier 2") al cincilea an la rând - se arată în Raportul Departamentului de Stat american din 2023.

Departamentul de Stat enumeră printre aceste eforturi un "nou NRM", prin care înfiinţează posturi de anchetatori financiari în întreaga ţară şi o unitate specială de anchetare financiară a infracţiunilor legate de traficul de persoane, în cadrul Direcţiei de Investigare a Crimei Organizate şi Terorismului (DIICOT).

Chiar dacă s-au înregistrat anumiţi paşi, Bucureştiul nu a îndeplinit criteriile minime "în mai multe domenii-cheie", subliniază Washingtonul. Astfel, "autorităţile (române) au anchetat, urmărit penal şi condamnat semnificativ mai puţini traficanţi" de persoane, se arată în raport.

Guvernul american reproşează celui român o persistenţă a "complicităţii în traficul de persoane", în cazul unor oficiali care exploatează copii aflaţi în case de copii guvernamentale sau centre de plasament - "Autorităţile (române) nu au căutat indicii ale traficului de persoane şi nu au identificat în mod proactiv victime în populaţiile vulnerabile, precum solicitanţi de azil, migranţi, lucrători sexuali sau copii instituţionalizaţi", critică Departamentul.

Guvernul român "nu a asigurat o finanţare suficientă ONG-urilor, în vederea unor servicii de asistenţă şi protecţie, lăsând majoritatea victimelor fără servicii şi expuse riscului de a fi din nou victime ale traficului de persoane", se arată în raport.

În fine, "modificări legislative au împiedicat urmărirea penală şi au condus la impunitatea unor oficiali complici în infracţiuni de trafic de persoane", conchide Departamentul de Stat, în acest raport.

Washingtonul face 11 recomandări, Bucureştiului, în lupta împotriva traficului de persoane, în Raportul din 2023. Astfel, recomandă o "anchetare şi urmărire penală viguroase ale infracţiunilor traficului de persoane şi pedepsirea adecvată a traficanţilor condamnaţi, inclusiv a oficialilor complici şi a traficanţilor de forţă de muncă, cu pedepse semnificative cu închisoarea", subliniază Departamentul de Stat american.

În al doilea rând, Washingtonul recomandă Bucureştiului să se asigure ca suspecţii de trafic de persoane să nu folosească prescrierea faptei şi să submineze "semnificativ" eforturile autorităţilor.

Este necesar ca victimele să primească asistenţă, inclusiv asistenţă medicală şi consiliere psihologică, dar şi consiliere juridică, pentru a-şi înţelege drepturile şi a "naviga" în sistemul de asistenţă, se recomandă în raport.

Departamentul recomandă, "identificarea proactivă a eventualelor victime" în populaţiile vulnerabile - solicitanţi de azil, migranţi, lucrători sexuali şi copii instituţionalizaţi.

Asigurarea unei susţineri financiare a ONG-urilor care oferă servicii victimelor prin intermediul unui mecanism, de exemplu un program de finanţare la nivel local şi sistemul de recuperare a bunurilor este, de asemenea, recomandată.

În opinia Departamentului de Stat, statul român ar trebui să aibă în vedere atât o suplimentare a poliţiştilor însărcinaţi cu anchetarea traficului de persoane, cât şi o sporire a eforturilor de implementare a legislaţiei privind munca minorilor în zone rurale şi acolo unde serviciile de asistenţă socială se confruntă cu penurii de personal şi nu au capacitatea de a aborda încălcări ale legislaţiei.

Sancţionarea "penală" a agenţiilor de recrutare de forţă de muncă, din cauza unor practici prin care contribuie la traficul de persoane - de exemplu perceperea unor "taxe de recrutare" - este cea de a opta recomandare.

Departamentul recomandă acordarea de consiliere juridică "competentă" şi protecţie în instanţe victimelor care asistă la urmăriri penale.

De asemenea, se recomandă, inspectorilor responsabili, autoritatea legală de a efectua inspecţii neanunţate pe toate şantierele.

În al 11-lea rând, Washingtonul recomandă Bucureştiului o lărgire a eforturilor de formare a anchetatorilor, procurorilor şi judecătorilor implicaţi în dosare de trafic de persoane şi cu victime ale acestui trafic, în vederea unei sensibilizări la probleme în acest domeniu şi înţelegerii tuturor formelor de trafic de persoane.

Statele Unite denunţă flagelul traficului de persoane - în creştere, trage un semnal de alarmă secretarul de stat american, Antony Blinken, în 188 de ţări, inclusiv în Statele Unite -, în acest raport privind munca forţată şi traficul de băieţi, un fenomen puţin cunoscut.

Din păcate, conform datelor statistice, ne confruntăm cu o realitate îngrozitoare, România aflându-se pe primul loc în Europa la traficul de copii, autorităţile fiind depăşite de situaţie, cauzele constând în lipsa de tehnologie şi personalului nepregătit.

De mai bine de 15 ani, România este ţara europeană cu cel mai mare număr de cetăţeni UE victime ale traficului de persoane şi cu grupări de infracţionalitate organizată în continuă creştere, care acţionează tot mai sofisticat, unele fiind conectate la reţele internaţionale puternice. Conform datelor Comisiei Europene, România are anual peste 2.880 de victime identificate ale traficului de persoane, dar nu există niciun adăpost pentru acestea în sistemul public, în pofida legilor adoptate şi a promisiunilor autorităţilor.

Vechile blocaje politice au făcut ca provocările cu care autorităţile române se confruntă de zeci de ani să rămână aceleaşi pe toate palierele principale - lipsa capacităţii autorităţilor de aplicare a legii să combată şi să monitorizeze fenomenul, lipsa asistenţei şi protecţiei victimelor traficului de persoane, lipsa unor programe eficiente de informare şi prevenire a acestui fenomen.

În România, nu se cunoaşte dimensiunea reală a acestui fenomen în creştere, a traficului de copii. Una din patru persoane traficate este copil şi 40% dintre minorii dispăruţi sunt copii orfani.

Există puţine proiecte care urmăresc îmbunătăţirea serviciilor de protecţie a victimelor traficului, în susţinerea şi informarea tinerilor asupra pericolelor traficului.

Fără o legislaţie care să apere drepturile victimelor, fără implicarea tuturor factorilor responsabili şi o conştientizare a întregii societăţi, nu vom putea lupta şi elimina această sclavie modernă.

Trebuie să ne îmbunătăţim şi să ne adaptăm eforturile de a combate această crimă şi să construim parteneriate mai puternice cu guvernele, factorii responsabili, supravieţuitorii şi ONG-uri. Împreună putem face din traficul de persoane o relicvă a trecutului, iar parteneriatele reprezintă fundamentul esenţial pentru o activitate durabilă şi de succes împotriva traficului.

Recunoaşterea rolului unor parteneriatele puternice care se înrădăcinează în întreaga lume pentru a aborda traficul de persoane este de o importanţă majoră. Fiecare nouă vulnerabilitate care apare, fie că este vorba despre conflicte sau schimbări climatice, mediul online sau site-uri de întâlniri, reprezintă o oportunitate pentru traficanţi de a-i exploata pe alţii. Realitatea dură a traficului de persoane constă în faptul că infractorii exploatează multe aspecte ale comunicaţiilor, finanţelor, transporturilor şi comerţului care sunt interconectate. Traficanţii îşi dezvoltă în mod constant reţelele pentru a profita de emergenţa tehnologii şi tendinţele migratorii.

Pentru a contracara acţiunile traficanţilor, se impune ca guvernele, societatea civilă, sectorul privat să consolideze noi relaţii de parteneriat în vederea valorificării instrumentelor avansate de informaţii şi tehnologie, transformării eforturilor antitrafic de la prevenire la protecţie, până la urmărire penală.

Astfel, băncile şi alte instituţii financiare ar trebui să colaboreze pentru a demonta motivaţia profitului traficanţilor prin identificarea şi raportarea spălării banilor, luării de mită, furtului de salarii şi plăţilor asociate cu traficul de persoane. Afacerile ar trebui să colaboreze cu ONG-urile, pentru a se asigura că munca forţată nu face parte din lanţurile lor globale de aprovizionare, iar consumatorii ar trebui să solicite firmelor să garanteze că produsele lor nu sunt realizate cu muncă forţată.

Guvernele ar trebui să colaboreze între ele, societatea civilă şi companiile tehnologice pentru a creşte gradul de conştientizare, pentru detectarea prădătorilor, a comportamentului acestora de pe platformele online, să identifice şi să ofere asistenţă în mod corespunzător victimelor. Escrocherii cibernetice - de la profiluri de întâlniri false la operaţiuni ilegale de jocuri de noroc - sunt din ce în ce mai perpetuate prin criminalitate forţată. Grupuri infracţionale organizate transnaţionale exploatează vulnerabilităţile scoase la iveală de pandemia de COVID-19, de la izolarea socială la prezenţa sporită online, la constrângerea lucrătorilor din întreaga lume, victimele care sunt reticente în a suna poliţia, care nu au acces la servicii şi programe de protecţie socială.

Traficul de persoane prosperă într-o lume inegală. Traficanţii de oameni vizează protecţie socială sau se simt excluşi sau ostracizaţi. Promovarea echităţii, a respectului faţă de rasă, etnie, identitate de gen, orientare sexuală, inclusiv pentru comunităţile marginalizate este obligatorie. Doar atunci când colaborăm pentru a sprijini categoriile de persoane cu risc accentuat, creăm o lume mai justă şi mai echitabilă, mai impermeabilă pentru traficanţii de persoane.

Abordarea unei probleme globale precum traficul de persoane necesită o coaliţie globală, una care transcende guvernele, afacerile şi societatea civilă. Prin partajarea resurselor şi informaţiilor, putem monitoriza şi răspunde mai eficient tendinţelor de trafic aflate în evoluţie. Prin parteneriatul cu supravieţuitorii, putem gestiona mai bine informaţiile despre traumă în adaptarea politicilor şi strategiilor antitrafic, pentru că aceştia aduc o perspectivă nepreţuită care poate să îmbunătăţească programele, politicile şi strategiile pentru a se asigura că toate eforturile sunt centrate pe victimă, posedând, de cele mai multe ori şi răspunsuri la trafic.

Avem datoria faţă de semenii noştri şi trebuie să ne asigurăm că supravieţuitorii traficului au acces la serviciile de care au nevoie pentru a-şi reconstrui viaţa. Prin valorificarea tehnologiei, putem aborda mai bine legătura dintre finanţare şi traficul de persoane, detectând şi prevenind mai bine exploatarea online.

Fundamentând pe principiile democraţiei, a respectării drepturilor omului, a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, principiile de bază ale UDMR, noi, femeile-lider, atât în dimensiunea naţională, cât şi în cea internaţională, prin organismele antitrafic din care facem parte şi cu sprijinul reţelei de femei-lider angajate plenar pentru promovarea valorilor democraţiei, a statului de drept, a drepturilor omului, a libertăţilor şi demnităţii individului, folosind diplomaţia, putem iniţia şi fundamenta o colaborare solidă şi eficientă care, prin avansarea parteneriatelor, să maximizăm lupta internaţională antitrafic.