Parliamentary debates

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

"Preşedintele Băsescu, primul lobby-ist al ţării"

Preşedintele Băsescu are, în fişa postului, conform art.80 alin.(1) din Constituţia României, atribuţia de reprezentare a statului român şi de garant al independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării, dar pe cea de lobby-ist, pentru interesul privat al unor firme mai mari sau mai mici, unele chiar de anvergura unui sediu de apartament, n-am regăsit-o, în niciuna din legile aflate în momentul acesta în vigoare.

Nici măcar nu avem în mod oficial adoptată, până în prezent, o astfel de lege, precum cea a lobby-ului şi cred că, oricum, chiar dacă în România ar fi fost în vigoare o astfel de lege, preşedintele ţării nu ar fi putut face parte, vreodată, dintr-un grup de lobby!

Dar, ce mai contează o lege inexistentă în lumea reală, dacă preşedintele practică, oricum, de vreo opt ani încoace, doar legile proprii, inventate în laboratoarele Cotroceni!

Nici Constituţia nu are prea mare trecere în comportamentul prezidenţial, căci doar avem în persoana domnului Băsescu, aşa cum ni s-a spus de la început, în 2004, când a fost ales pentru primul mandat, un preşedinte-jucător!

Adică avem un preşedinte jucător de constituţie, de venituri ale românilor, de taxe şi impozite, de îndatorare excesivă pentru mai multe generaţii, de şanse profesionale şi chiar existenţiale ale diferitelor categorii sociale sau de restricţionare a dreptului egal al cetăţenilor, la serviciile de sănătate sau de tratament, pentru a putea supravieţui unor boli grave! Dar, mai nou, avem şi un preşedinte- jucător de resurse minerale sau de aprobări pentru bombe ecologice, precum celebrele exploatări de gaze de şist, aprobate recent, pe ascuns, de către guvernul Ungureanu, dar dezavuate de oricare altă ţară europeană, chiar şi de către vecina noastră, Bulgaria!

Este corect faptul că autorităţile române trebuie să dea un răspuns - pozitiv sau negativ - posibililor investitori interesaţi de anumite proiecte. Însă este incorect ca acest răspuns să fie dictat de preşedinte, în maniera în care a făcut-o Traian Băsescu. Acum devine mai limpede de ce ministrul Borbely trebuia înlăturat din funcţie, inclusiv prin metoda DNA: el declarase că nu va semna în mandatul său autorizaţia de mediu pentru Roşia Montană.

Chiar şi din perspectiva argumentelor privind locurile de muncă, poziţia lui Traian Băsescu este nejustificată. Proiectele de la Roşia Montană şi Roşia Poieni nu creează suficiente locuri de muncă şi beneficii economice pentru statul şi cetăţenii români ca să explice, din punct de vedere economic, poziţia statului român în aceste afaceri.

Este atât de evident interesul pe care-l are preşedintele Băsescu pentru susţinerea unei clientele politice şi economice, care doreşte să facă profit maxim cu investiţii minime, încât aproape la fiecare nouă apariţie publică sau învestire a unui nou ministru, dumnealui face presiuni de avizare în acest sens!

Într-un stat democratic, membru al Uniunii Europene, este profund imoral ca şeful statului să facă lobby unor companii private, presând public miniştrii să urgenteze avizarea acestora!