Parliamentary debates

Domnul Constantin Mazilu:

"Tăierea integrală a pădurilor - o crimă împotriva tuturor românilor"

România a tăiat anul trecut 13 hectare de pădure pe oră. Oricum ar suna, să ştiţi că nu este nimic altceva decât crudul adevăr, adevăr consemnat chiar de Curtea de Conturi, într-unul din rapoartele sale. După părerea mea, situaţia aceasta este mai mult decât critică pentru o ţară ca România, care a rămas doar cu 27 % din teritoriu împădurit. Prin comparaţie, 47 % din suprafaţa Austriei este acoperită de păduri, respectiv 3,96 milioane de hectare. Şi vecinii noştri bulgari stau ceva mai bine decât noi şi la acest capitol. Dacă în România se taie pădurile după bunul plac al tuturor celor care îşi permit să sfideze cu consecvenţă legile în vigoare, săvârşind acest tip de abuz, în Austria suprafeţele împădurite au crescut în mod constant în ultimele decenii cu aproximativ 5.100 ha/an. Cu alte cuvinte, aproape toate pădurile austriece sunt clasate ca seminaturale, o mare parte din ele fiind catalogate drept virgine. La austrieci, jumătate dintre tăierile definitive sunt tăieri de regenerare, de ameliorare a fondului îmbătrânit şi de tăieri de mică întindere. Austria a reglementat să se taie doar jumătate din creşterea anuală netă a pădurilor lor. În plus, aceştia obţin la export 10,71 miliarde de euro pe cherestea şi 1,21 miliarde de euro din hârtia provenită din valorificarea lemnului brut.

Conform ultimului audit al Curţii de Conturi, la noi au fost valorificaţi ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn de pe 366.000 de hectare, în perioada cuprinsă între 1990-2012. Aşadar, la un calcul simplu, din exploatarea abuzivă a fondului forestier rezultă un venit de peste 5 miliarde de euro, luând în considerare cel mai mic preţ pentru un metru cub de lemn de foc, respectiv 70 de euro.

La fel de îngrijorător este şi faptul că pădurile din Europa sunt în pericol, după cum arată un raport al Comisiei Europene, care avertizează că dezastrele naturale precum furtunile, incendiile de vegetaţie şi secetele vor deveni din ce în ce mai des întâlnite. Aşadar, schimbările climatice pun şi ele în pericol pădurile din Europa. Suprafeţele de păduri se vor reduce drastic, iar unele specii de copaci vor dispărea complet în unele zone din Europa. Cu alte cuvinte, nu doar omul va distruge pădurea, ci şi furia naturii se va accentua, pe viitor, din cauza poluării accelerate.

Consider că este de datoria noastră să protejăm ce a mai rămas din aurul verde al României. Nu ne onorează deloc faptul că până şi Prinţul Charles se arată îngrijorat de situaţia fondului forestier din România. Ar trebui să luăm atitudine şi pentru că Alteţa Sa ne-a mustrat pentru că nu ne protejăm pădurile. Faptul că toţi miniştrii Mediului recunosc că rata tăierilor ilegale din păduri este de două ori mai mare decât cea a împăduririlor sau a regenerărilor naturale nu ajută fondul silvic cu nimic. Tot fără niciun rezultat rămân şi situaţiile în care s-a dovedit că pădurarii au fost complici cu hoţii de lemne. Pentru că au fost prinşi în flagrant delict sau au fost descoperiţi de poliţie în urma unor anchete, pentru această complicitate nu li s-au întocmit dosare penale, ci doar li s-a aplicat o penalizare de 10-15% din salariu primit de la stat, tocmai ca să protejeze pădurea.

Am primit multe sesizări la cabinetul parlamentar pe această problematică spinoasă şi sunt sigur că şi la Ministerul Mediului ajung numeroase plângeri cu privire la furturile de lemn din păduri.

Orice lege sau prevedere care îndeamnă sau lasă portiţe care permit exploatările masive ale fondurilor forestiere trebuie respinse sau corijate. În opinia mea, avem nevoie de îmbunătăţirea cadrului legislativ care să stopeze furtul de lemn, exploatările abuzive de către diverşi proprietari, precum şi încurajarea reîmpăduririlor. Cred că în această direcţie trebuie să ne concentrăm toate eforturile, indiferent de coloratura noastră politică. Inspectoratele silvice nu pot să înăsprească pedepsele pentru că nu există temei legal suficient de bine fundamentat, astfel încât să se poată lua măsurile care se impun pentru curăţarea acestui sistem.

Este absolut necesară aprobarea legii de modificare a Codului silvic, pentru că, odată cu această modificare, toate infracţiunile silvice vor fi tratate conform Codului penal, ca orice altă infracţiune.